Anumiti compusi antioxidanti (antociani), gasiti in boabele de soc au proprietati antivirale foarte eficiente, precum si proprietati de prevenire a cancerului.
Antocianinele ajuta, de asemenea, la reducerea nivelului de colesterol si stimuleaza sistemul imunitar.
Ceaiul de soc negru are proprietati diuretice si emoliente, fiind recomandat in pneumonie, bronsita, tuse uscata, afectiuni renale, reumatism, poliartrita, constipatii, guta, afectiuni oculare, dureri de urechi, sinuzita, conjunctivita, nefrita, pleurezie, catar bronhial, astm, faringita, insuficienta cardiaca. De asemenea, combate si obezitatea.
Ceaiul de coaja de soc este folosit in tratamentul bolilor de inima si a reumatismului. Un litru de vin de soc se obtine din 200-250 g scoarta uscata si macinata. Se lasa la macerat 3-4 zile, se bea apoi 150-200 g de trei ori pe zi ca diuretic si pentru bolile de inima.
Socul creste in toata tara prin maracinisuri, pe malul raurilor, pe langa garduri. Este un arbust de 4-5 m inaltime, cu tulpina neregulat ramificata, coaja de culoare cenusiu- galbuie. Lujerii vigurosi cu maduva moale alba si spongioasa. Mugurii sunt opusi, ovoidali, ascutiti, mari. Frunzele sunt ovale – eliptice de 4-12 cm, paroase cu miros greu.
Fructele de soc negru contin: acid acetic, acid citric, ascorbic, tartric, valerianic, glucoza, zaharoza, pectina, tirazina, saruri de potasiu.
Florile de soc contin: ulei eteric, cianura de oxigen, vitamina A, B, C, E, acizi organici si substante tanante.
Florile albe, placut mirositoare, apar in mai-iunie dupa infrunzire. Fructele sunt drupe sferice, negre cu 3-5 sanburi turtiti.
In Euroapa sunt foarte multi cultivatori de soc dintre care multi fac productie ecologica. Florile sunt intrebuintate la obtinerea bauturilor reconfortante sau chiar alcoolice iar fructele devin gem sau sirop.
Pentru cultura sunt indicate terenurile cu sol nisipos. Pe un hectar se planteaza 550 de pomi, la distanta de 3,5 metri pe rand, dar se pot planta si la distante mai mici de 1-2 pentru a se obtine randamente sporite de productie la hectar. Primavara si toamna dupa recoltare se fac taieri si tratamente impotriva insectelor. Dusmanul numarul unu al socului sunt afidele care se vor trata pe vegetatie. De asemena intervalul dintre randuri va fi intretinut cu discul pentru a aerisi solul. Productia de fructe de soc poate ajunge la 25 tone/ha.
In Ungaria unde exista multi cultivatori de soc, care fac palinca din boabe, cu gust tonic, usor picant, si care daca este consumata cu moderatie, reprezinta un adevarat izvor de sanatate.
