Parlamentul European a aprobat in 17 aprilie, cu o majoritate covarsitoare, Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM). Cu un buget de 6,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, fondul va finanta noi proiecte destinate punerii in aplicare a politicii comune reformate in domeniul pescuitului (PCP) si va oferi sprijin financiar pescarilor, acvacultorilor si comunitatilor din zonele de coasta in vederea adaptarii la noile norme.
Fondul va finanta totodata proiecte menite sa impulsioneze „cresterea albastra” si ocuparea fortei de munca, in cadrul politicii maritime integrate a UE (PMI).
Comisarul european pentru afaceri maritime si pescuit, Maria Damanaki, a salutat adoptarea FEPAM: „Politica noastra reformata in domeniul pescuitului plaseaza o data pentru totdeauna pescuitul european pe o pozitie sustenabila. Insa, pentru a ajunge acolo, sunt necesare schimbari radicale pentru pescarii nostri si pentru intregul sector, care are nevoie de sprijinul nostru financiar. Vom cofinanta proiecte concrete in statele membre, sprijinind astfel pescarii si comunitatile din zonele de coasta in vederea dezvoltarii unui sector al acvaculturii sustenabil, de la plasa de pescuit la consumator”.
Finantarea unui pescuit sustenabil
Prin reforma politicii comune in domeniul pescuitului (PCP), UE a actionat impotriva pescuitului excesiv si a combatut practica aruncarii capturilor nedorite inapoi in mare. Noul FEPAM va oferi posibilitati de investitii si finantare pescarilor, acvacultorilor si comunitatilor din zonele de coasta, contribuind astfel la reducerea impactului activitatilor de pescuit asupra mediului marin si la refacerea stocurilor de peste. Un element extrem de important este faptul ca, prin finantarea unor unelte de pescuit mai selective, de exemplu, fondul va contribui in egala masura la eliminarea practicilor paguboase de aruncare a capturilor inapoi in mare, ceea ce reprezinta un aspect-cheie al noii politici.
Nu se vor aloca fonduri din partea UE pentru constructia de noi nave de pescuit sau pentru alte initiative care ar contribui la cresterea capacitatii de pescuit. Se acorda, in schimb, prioritate sustinerii micilor pescari, care vor beneficia de o rata mai ridicata a intensitatii ajutoarelor, precum si sprijinirii tinerilor pescari si a familiilor celor care apartin acestei categorii profesionale. In plus, fondul ii va ajuta pe acvacultori sa devina mai competitivi, sprijinindu-le accesul la noi piete. FEPAM va contribui astfel la asigurarea aprovizionarii stabile a consumatorilor cu produse marine sustenabile, va stimula inovarea, va ajuta comunitatile sa isi diversifice economiile, va finanta proiecte care creeaza noi locuri de munca si va imbunatati calitatea vietii in zonele de coasta ale Europei.
In acelasi timp, fondul va furniza finantare pentru colectarea datelor din sectorul pescuitului, care sa permita adoptarea deciziilor in baza unor probe solide, si va consolida programele de control in domeniul pescuitului, care garanteaza respectarea generala a normelor privind pescuitul responsabil si sustenabil. De asemenea, fondul va sprijini regionalizarea procesului de elaborare a politicilor in cadrul noii PCP si va permite participarea deplina a tuturor partilor interesate.
Impulsionarea cresterii albastre
Pentru prima data, fondul va stimula politica maritima integrata prin facilitarea coordonarii la nivel transfrontalier si transsectorial. Finantarea se va concentra asupra initiativelor care aduc avantaje mai multor sectoare, dar care nu pot fi realizate prin intermediul unei politici unice, care vizeaza un anumit sector, sau de catre un stat membru individual. Printre astfel de domenii se numara amenajarea spatiului maritim, supravegherea maritima integrata si cunoasterea mediului marin.
Urmatoarele etape
Dupa votul de astazi din Parlamentul European, fondul va fi supus atentiei ministrilor responsabili de pescuit, in cadrul Consiliului, pentru adoptarea finala, care va permite intrarea in vigoare a FEPAM in luna iunie a acestui an.
FEPAM va cofinanta proiecte in paralel cu instrumentele de finantare nationale, iar fiecare stat membru va beneficia de o parte din bugetul total. Statele membre isi vor elabora programele operationale nationale, precizand in ce mod intentioneaza sa cheltuiasca fondurile alocate, iar dupa primirea aprobarii din partea Comisiei, autoritatile nationale vor decide ce proiecte doresc sa sprijine.
Pentru informatii suplimentare
Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime: http://ec.europa.eu/fisheries/reform/emff/index_ro.htm
Comisia saluta adoptarea de catre Parlament a legislatiei privind amenajarea spatiului maritim
Parlamentul European a aprobat in 17 aprilie o directiva pentru amenajarea spatiului maritim, care ar trebui sa ajute statele membre sa elaboreze planuri pentru a coordona mai bine diferitele activitatile care se desfasoara pe mare, garantand ca acestea sunt cat mai eficiente si mai sustenabile cu putinta. In zonele maritime si de coasta, numeroase activitati concureaza pentru acelasi spatiu si aceleasi resurse: locurile de pescuit, fermele de acvacultura si zonele marine protejate se afla alaturi de infrastructurile maritime, cum ar fi cablurile, conductele, culoarele navigabile si instalatiile petroliere, de gaze si eoliene. Noua directiva va contribui la evitarea eventualelor conflicte intre aceste utilizari diferite si va crea un mediu stabil si atractiv pentru investitori, contribuind astfel la o crestere economica durabila.
Cererea din ce in ce mai mare de spatiu maritim pentru activitati noi, de la cele legate de sursele regenerabile de energie pana la cele privind instalatiile de acvacultura, impune o planificare mai buna si mai coerenta a activitatilor maritime pe mare. Directiva stabileste cerinte minime pentru elaborarea planurilor de amenajare a spatiului maritim national. Aceste planuri vor identifica toate activitatile umane existente, tinand seama de interactiunile dintre uscat si mare, precum si cea mai eficienta modalitate de a le gestiona. Deoarece multe dintre activitati se desfasoara in afara frontierelor nationale, directiva va ajuta statele membre sa coopereze mai bine.
Comisarul european pentru afaceri maritime si pescuit, dna Maria Damanaki, si comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, au declarat: „Votul de astazi din Parlamentul European este un pas important in crearea unor noi oportunitati de crestere economica in toate sectoarele maritime, printr-o mai buna gestionare a marilor noastre si prin asigurarea durabilitatii acestora. Numai prin coordonarea diverselor activitati care au loc in marile noastre vom putea face accesul la spatiul maritim mai previzibil pentru investitori si vom putea totodata reduce impactul activitatilor maritime asupra mediului.”
Context
Amenajarea spatiului maritim constituie una dintre pietrele de temelie ale strategiei Comisiei privind „cresterea albastra” si ale politicii maritime integrate a UE. Aceasta permite o mai buna intelegere a distribuirii resurselor marine si ofera investitorilor o mai mare certitudine cu privire la dezvoltarea economica potentiala. Prin amenajarea spatiului maritim, operatorii vor sti ce, unde si perioada de timp in care o activitate poate avea loc. De asemenea, amenajarea spatiului maritim va elimina reglementarea excesiva si complexitatea administrativa existenta. De pilda, in unele tari, pentru obtinerea unui permis pentru un sit de acvacultura in larg trebuie contactate pana la noua agentii executive. O mai buna coordonare va accelera procedurile, fapt care va aduce beneficii economice. De exemplu, prin castigarea a 1, 2 sau 3 ani pentru investitiile in energii regenerabile si acvacultura in larg, ar putea fi generate castiguri economice de 60 pana la peste 600 de milioane EUR pana in 2020.
Amenajarea spatiului maritim va contribui, de asemenea, la o punere in aplicare mai eficienta a legislatiei UE in domeniul mediului in apele marine si va ajuta statele membre sa atinga o stare ecologica buna a apelor lor pana in 2020. Aceasta ar trebui sa contribuie la stabilirea de retele coerente de zone marine protejate, pentru care cooperarea privind planificarea transfrontaliera este esentiala si sa asigure participarea tuturor partilor interesate la procesul de planificare.
Urmatoarele etape
Dupa ce va fi adoptata de ministri, statele membre trebuie sa transpuna directiva in legislatia lor nationala pana in 2016 si sa desemneze autoritatea competenta responsabila cu punerea in aplicare a amenajarii spatiului maritim. De asemenea, statele membre trebuie sa isi elaboreze propriile planuri nationale de amenajare a spatiului maritim pana in 2021. Statele membre au libertatea de a adapta continutul planurilor si al strategiilor la prioritatile lor economice, sociale si de mediu specifice si la obiectivele lor nationale de politica sectoriala si la traditiile lor juridice, dar trebuie sa respecte cerintele minime ale directivei.
Pentru informatii suplimentare
MEMO/14/313: Intrebari si raspunsuri privind Directiva privind amenajarea spatiului maritim
Amenajarea spatiului maritim: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime_spatial_planning/index_ro.htm
