In ultimii ani, energia alternativa a cucerit din ce in ce mai mult segmente de piata consacrate energiei conventionale, combustibililor lichizi si solizi epuizabili si poluanti. Ani la rand, s-a pus accentul pe energiile eoliana si solara, neglijandu-se insa o alta sursa de energie esentiala si accesibila, si anume biomasa, cea mai abundenta de pe planeta.
Biomasa include absolut toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. Prin deshidratarea acestei resurse, se obtin peletii si brichetii, o forma de combustibili solizi, nepoluanti, cu un randament net superior in arderea materiei lemnoase.
Romania dispune de un potential foarte ridicat de biomasa, circa 50% din potentialul de resurse regenerabile, care este insa insuficient exploatat. Acest aparent dezavantaj, sustinut de fondurile europene nerambursabile acordate, permite insa o mai mare accesibilitate firmelor producatoare de combustibili solizi ecologici. Uniunea Europeana devine astfel un sustinator marcant pe scena energiei regenerabile, prin politicile ecologice si fondurile alocate in acest sens.
Peletii si brichetii sunt combustibili solizi, cu un continut relativ scazut de umiditate, obtinuti din rumegus, aschii de lemn, scoarta de copac, frunze uscate si paie. Din punct de vedere al provenientei materiei prime, peletii se impart in doua mari categorii: peleți proveniti din biomasa lemnoasa (rumegus, aschii de lemn, scoarta de copac, crengi); peleti proveniti din deseuri agrare (paie, coceni, coji de floarea soarelui, frunze, litiera forestiera).
Peletii sunt considerati o sursa eficienta pentru incalzirea locuintelor si a apei, resturile de lemn reprezentand o energie mai ieftina decat cea obtinuta din combustibilii fosili traditionali (carbine sau petrol). Acestia sunt eco-combustibili, pentru ca nu contin niciun fel de substante periculoase si emit mai putin CO2 decat carbunele sau petrolul. Spre deosebire de lemnul de foc, peletii au o putere calorica de 1,5 ori mai mare, iar 1 kilogram de peleti are o putere energetica de 4,8 kWh.
Suedia este in topul tarilor europene care folosesc peleti, cu aproximativ 1,4 milioane de tone/ an. Urmeaza Italia cu 550.000 de tone de peleti/ an, Germania cu 450.000 tone/an si Austria cu 400.000 tone/ an. Toate aceste cifre pot creste prin colectarea deseurilor de lemn rezultate in timpul prelucrarii, precum si prin introducerea culturilor energetice, iar apoi prin prelucrarea ulterioara a acestora, in vederea transformarii biomasei brute intr-o forma standardizata de energie.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala finanteaza investitii in utilaje de brichetat pentru obtinerea peletilor, prin intermediul urmatoarelor masuri din cadrul PNDR 2007-2013:
Masura 121 ,,Modernizarea exploatatiilor agricole” pentru infiintarea plantatiilor de salcie, precum si investitii in utilaje de brichetat pentru obtinerea peletilor daca acestia sunt folositi ca sursa de energie regenerabila in propria ferma.
Schema de ajutor de stat N578/2009 sprijina energia din surse regenerabile obtinuta in urma realizarii investitiilor mentionate trebuie utilizata exclusiv in activitatea proprie.
Masura 312 ,,Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi” doar daca materia prima pentru obtinerea peletilor nu este din productia proprie. In cadrul acestei Masuri, puteti beneficia de o finantare nerambursabila de 70% din valoarea totala a proiectului, in limita sumei de 200.000 de euro, pentru achizitia unei linii tehnologice de fabricare de peleti sau bricheti.
Codul CAEN principal pentru productia de bricheti si peleti trebuie sa fie 1629 – Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din pluta, paie si din alte materiale vegetale impletite. Indiferent de statutul mai mult sau mai putin european sau de gradul de interes pentru salvarea planetei, peletii si intreaga piata dezvoltata in jurul lor, reprezinta o alternativa economica, ecologica si eficienta.
Maria MEDEANU
