Primul raport privind starea uniunii energetice arata ca s-au inregistrat deja progrese semnificative de la adoptarea strategiei-cadru pentru o uniune energetica in urma cu noua luni. Mai sunt multe de facut, inclusiv cresterea ponderii energiilor regenerabile, iar anul 2016 va fi important pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.
Strategia-cadru privind uniune energetica (IP/15/4497) a dat un nou impuls realizarii tranzitiei catre o economie hipocarbonica, sigura si competitiva. De asemenea, Comisia s-a angajat sa prezinte un raport anual cu privire la starea uniunii energetice, pentru a aborda aspectele esentiale si pentru a directiona dezbaterea politica. Raportul privind starea uniunii energetice, publicat pe 18 noiembrie pentru prima data, analizeaza progresele inregistrate pe parcursul ultimelor noua luni si identifica aspecte care necesita atentie in 2016, formuland concluzii politice la nivel de stat membru, regional si european. Acesta este un element central pentru a implementarea acestei prioritati-cheie a Comisiei Juncker.
Maroš Šefčovič, Vice-presedintele responsabil cu uniunea energetica, a declarat: „Dupa noua luni, putem afirma increzatori ca nu ne-am abatut de la calea spre concretizarea uniunii energetice. Mesajele mele pentru 2016 sunt clare. In primul rand, UE ar trebui sa continue sa joace un rol de lider in tranzitia catre o economie hipocarbonica. In al doilea rand, aceasta tranzitie ar trebui sa fie echitabila din punct de vedere social si axata pe consumator. Si, in al treilea rand, provocarile geopolitice cu care ne-am confruntat in acest an nu vor disparea. De asemenea, 2016 va fi anul in care vom pune bazele unui sistem de guvernanta robust, asigurand previzibilitate si transparenta, intr-un cuvant mediul de care au nevoie investitorii. In concluzie: 2016 va fi un an al realizarilor!”
Miguel Arias Cañete, comisarul pentru politici climatice si energie, a spus: „Uniunea energetica incepe sa prinda forma. S-au realizat numeroase progrese in aceste cateva luni, insa ar trebui acum sa se treaca la realizarea integrala a tuturor actiunilor necesare. Acesta va fi obiectivul meu in 2016: prezentarea legislatiei menite sa imbunatateasca functionarea pietei energiei electrice, sa creasca ponderea energiilor regenerabile, sa reduca consumul de energie si sa garanteze securitatea aprovizionarii cu gaz. In acest sens, sistemul energetic al UE va fi mai puternic si vor fi indeplinite toate conditiile pentru tranzitia UE catre un sistem energetic hipocarbonic. Acum ca toate privirile se indreapta catre negocierile de la Paris, Europa isi reinnoieste angajamentul de a-si mentine rolul de lider precum si de a promova eforturile internationale de combatere a schimbarilor climatice.”
In ceea ce priveste schimbarile climatice, starea uniunii energetice subliniaza contributia Europei la negocierile de la Paris. In aceasta etapa, peste 160 de tari, reprezentand peste 90 % din emisiile globale, si-au prezentat contributiile la Acordul de la Paris. In cadrul acestui proces, UE a prezentat un obiectiv cu caracter obligatoriu de reducere a emisiilor la nivelul intregii economii interne cu cel putin 40 % pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Dupa Conferinta de la Paris, este important ca toate tarile sa ia masurile necesare prin concretizarea angajamentelor asumate.
Pentru ca tranzitia sa fie de succes si echitabila din punct de vedere social, cetatenii vor trebui sa isi asume raspunderea pentru acest proces, prin participarea activa la piata energiei, deoarece ei sunt cei care, in ultima instanta, ar trebui sa beneficieze de pe urma acesteia. In acelasi timp, exista un atu economic major pentru aceasta tranzitie. Principalele intreprinderi europene isi modifica modelul de afaceri. Energiile regenerabile si eficienta energetica creeaza locuri de munca la nivel local in Europa, acest fapt necesitand competente noi.
Evenimentele geopolitice au mentinut problema energetica printre prioritatile ordinii de zi. Anul 2015 a fost caracterizat de tensiunile constante dintre Rusia si Ucraina, de persistenta preturilor scazute la petrol cu impact asupra pietelor energetice din toata lumea, de anuntarea unor noi initiative comerciale pentru infrastructuri suplimentare de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia, de noile perspective deschise de acordul nuclear cu Iranul, precum si de o scadere continua a productiei interne de combustibili fosili.
In plus fata de reducerea emisiilor de dioxid de carbon (inclusiv prin recurgerea la sursele regenerabile de energie) si de securitatea energetica, strategia privind uniunea energetica produce in continuare rezultate in ceea ce priveste eficienta energetica, piata interna a energiei si cercetarea, inovarea si competitivitatea, deoarece toate aceste prioritati sunt legate intrinsec.
Starea uniunii energetice prezinta, de asemenea, elemente esentiale pentru un mecanism de guvernanta care sa conduca la politici mai previzibile, mai transparente si mai stabile, menite sa contribuie la indeplinirea obiectivelor uniunii energetice. Orientarile privind planurile nationale integrate in domeniul energiei si al schimbarilor climatice, publicate in 18 noiembrie, constituie punctul de plecare al statelor membre pentru elaborarea planurilor lor pentru perioada 2021-2030. Metodologia propusa in ceea ce priveste indicatorii-cheie este primul pas in directia masurarii si monitorizarii gradului de indeplinire a obiectivelor uniunii energetice. Starea uniunii energetice este, de asemenea, insotita de 28 de fise informative, care ofera o evaluare a progreselor inregistrate in ceea ce priveste uniunea energetica in fiecare stat membru.
In legatura cu acest subiect, Arias Cañete, comisar pentru politici climatice si energie, a declarat: „O infrastructura moderna si fiabila este esentiala pentru a permite ca energia sa circule liber pe teritoriul Europei. Aceste proiecte ne vor ajuta sa integram pietele noastre energetice, sa diversificam sursele de energie si rutele de transport si sa punem capat izolarii energetice a unora dintre statele membre. Acestea vor spori, de asemenea, nivelul de energie din surse regenerabile in retea, reducand semnificativ emisiile de dioxid de carbon. Transformarea din punct de vedere energetic a Europei va necesita investitii in valoare de miliarde in infrastructura strategica. Aceasta lista de proiecte va contribui la asigurarea faptului ca fondurile noastre servesc obiectivului nostru de a garanta energie la preturi abordabile pentru europeni.”
Tot in 18 noiembrie Comisia Europeana a adoptat o lista de 195 de proiecte-cheie (16 propuneri romanesti) de infrastructura energetica, cunoscute sub denumirea de proiecte de interes comun, care vor contribui la realizarea obiectivelor energetice si climatice ale Europei si care constituie elemente esentiale ale uniunii energetice a UE.
De asemenea, Comisia lanseaza o consultare publica cu privire la viitoarea revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, care se va desfasura pana la 10 februarie.
Informatii suplimentare
- Comunicarea privind starea uniunii energetice si cele 28 de fise informative privind statele membre pot fi consultate pe site-ul internet al Comisiei >
- Situatia dupa un an: Uniunea energetica si politica climatica >
- Fisa informativa privind starea uniunii energetice >
Uniunea energiei: 16 propuneri romanesti pe lista proiectelor de interes comun
Saisprezece proiecte romanesti sunt considerate de Comisia Europeana ca fiind de interes comun in vederea atingerii obiectivelor Uniunii energiei. Sase dintre aceste proiecte privesc cresterea capacitatii de interconectare cu Bulgaria, Serbia si Ungaria, iar zece au ca obiectiv imbunatatirea sistemului energetic national. Prin includerea lor in lista, proiectele sunt eligibile pentru finantare prin Mecanismul de interconectare a Europei (MIE).
Comisarul european pentru schimbari climatice si energie, Arias Cañete, a declarat: “O infrastructura energetica moderna si fiabila este un element esential pentru ca energia sa circule liber in Europa. Toate aceste proiecte vor sprijini integrarea pietelor energetice, vor diversifica sursele si rutele de aprovizionare si vor pune capat izolarii energetice a anumitor state membre. Fondurile noastre, investite in aceste proiecte, vor servi obiectivului nostru de a oferi tuturor europenilor energie curata, la preturi accesibile”.
In 2014, capacitatea de interconectare a Romaniei a fost de doar 7% din intreaga productie de energie. Pentru a atinge tintele de 10% in 2020 si 15% in 2030, realizarea practica a proiectelor de interes comun este esentiala.
In primul sau raport privind starea Uniunii energiei, Comisia Europeana analizeaza rezultatele obtinute in atingerea obiectivelor acesteia si realizeaza o radiografie a situatiei din fiecare stat membru. In ce priveste Romania, raportul mentioneaza dependenta redusa fata de importurile de gaze naturale, preturile sub media Uniunii Europene pentru gaze si electricitate de care beneficiaza consumatorii casnici, precum si ponderea importanta in economie a sectorului energetic.
Comisia Europeana
