Metanul poate fi colectat, ars si transformat in energie electrica si termica. Solutia tehnica este data de statiile de biogaz. Balegarul, dar si dejectiile lichide din fermele de animale intra in fermentatoare si dupa 50 de zile elimina complet metanul, rezultand ingrasamant natural si apa.
S.C. Agroserv Mariuta S.R.L. pregateste in acest moment un proiect pentru realizarea unei statii de biogaz la ferma. Energia electrica si termica astfel obtinuta va genera venituri suplimentare.
Infiintata in 2008, in judetul Ialomita, S.C. Agroserv Mariuta S.R.L. este cotata astazi ca una dintre cele mai importante companii din sectorul agricol din Romania. Alaturi de cultura vegetala in camp si de cultura legumelor in camp si solarii, compania detine si o ferma in sectorul zootehnic, cu un efectiv de 2.000 de vaci, din care 550 sunt folosite pentru muls. Cu o productie de nu mai putin de 32 de litri de lapte pe zi, pentru fiecare vaca, este una dintre cele mai eficiente ferme de acest tip din Romania. Aceasta performanta se datoreaza si faptului ca ferma detine vaci de rasa Holstein Friesian, cea mai cunoscuta rasa de profil la nivel mondial, iar materialul genetic provine de la cei mai buni tauri din lume.
Si totusi, productivitatea acestor animale nu este conferita doar de caracteristicile rasei, ci si de modul in care acestea sunt hranite si ingrijite. Grajdul, cel mai mare din Europa, construit de firma italiana Rota Guido, recunoscuta pentru realizarea de ferme moderne ce acorda o atentie deosebita bunastarii animalelor, are o suprafata de 13.000 mp pentru 800 de capete. Restul animalelor sunt adapostite in grajduri mai mici. Vacile sunt mulse cu un rotolactor GEA, cu 40 de posturi. Prin implementarea sistemul backflush, „mulgatorul” este dezinfectat dupa fiecare vaca, fiind eliminata posibilitatea transmiterii unor boli. Vacile de lapte genereaza si cantitati importante de dejectii, respectiv balegar. Acest „produs” poate reprezenta o problema de mediu sau dimpotriva, prin investitii, poate deveni o sursa de energie, contribuind totodata la reducerea cantitatii de gaze cu efect de sera.
Balegarul vacilor este o sursa de metan – al doilea cel mai important gaz cu efect de sera din lume, dupa dioxidul de carbon, dar care blocheaza mai multa caldura in atmosfera decat acesta. Metanul poate fi insa colectat, ars si transformat in energie electrica si termica. Solutia tehnica este data de statiile de biogaz. Balegarul, dar si dejectiile lichide intra in fermentatoare si dupa 50 de zile elimina complet metanul, rezultand ingrasamant natural si apa.
S.C. Agroserv Mariuta S.R.L. pregateste in acest moment un proiect pentru realizarea unei statii de biogaz la ferma. Intr-o astfel de statie, metanul este ars, devine energie, iar dioxidul de carbon (CO2) rezultat in urma acestui proces este in cantitati mai mici decat cea de metan initiala. Sulful si alti poluanti sunt tratati. Folosind ingrasamantul natural rezultat, se reduce nevoia de ingrasaminte sintetice, a caror productie genereaza cantitati mari de dioxid de carbon. Astfel, in final, amprenta de CO2 scade. Nu mai sunt necesare manipularea si depozitarea dejectiilor, generatoare de costuri. In plus, energia termica si electrica rezultata poate fi utilizata de ferma si chiar sa aduca venituri suplimentare, prin vanzarea de energie.
O statie de biogaz genereaza si alte economii, cum ar fi inlocuirea paielor folosite ca asternut pentru animale cu digestatul rezultat din fermentatoare, care este aseptic. Reprezentantul companiei considera ca hrana animalelor nu trebuie irosita pentru producerea energiei, cata vreme acest lucru poate fi asigurat de dejectiile animalelor. „Nu credem in statii de biogaz alimentate cu porumb siloz, un porumb recoltat devreme, tocat, trecut printr-un usor proces de fermentatie naturala si care este, de fapt, baza de hrana pentru animale”, ne-a declarat Adrian Cocan, director de dezvoltare in cadrul S.C. Agroserv Mariuta S.R.L.
Investitiile in statii de biogaz la ferme se lovesc insa de numeroase bariere, una dintre cele mai importante fiind lipsa infrastructurii la locatia fermelor. Acestea sunt situate cel mai adesea in camp, la distanta de retelele de tensiune medie; vanzarea de energie in sistem nu este complicata, dar presupune accesul la o retea moderna, care are capacitate de a prelua energia. Pentru aceste ferme, solutia este autoconsumul si implementarea unor proiecte integrate de constructie a unui lant alimentar: cultura mare in camp (exemplu porumb) – zootehnie (vaci hranite cu porumb) – energie (produsa din dejectiile animalelor) – prelucrare cereale sau produse animaliere (fabrica de lactate) – comert direct (catre retail).
Pentru ca aceste proiecte sa devina realitate este nevoie de finantare si cunostinte adecvate (know-how). In afara fondurilor europene disponibile, este nevoie de sustinerea fermierilor si a cooperativelor cu informatii despre inovatii tehnologice. Fermele din vestul Europei au o bogata experienta din care pot fi extrase modele de buna practica, transferabile la fermele din Romania. Este nevoie, de asemenea, de personal specializat care sa ajute fermierii sa-si creioneze proiectele, sa le scrie profesionist, sa le finanteze si sa le exploateze in conditii de competitivitate.
In conditiile date, implementarea unor astfel de proiecte este accesibila doar fermelor medii si mari, dar si cooperativele formate din ferme mici, compacte geografic, ar putea functiona eficient. Spre exemplu, 10-20 de ferme mici, dintr-o zona de deal sau de munte, acoperind un teritoriu de 15 x 20 km, pot construi in mijlocul acestui areal o statie de biogaz si o pot dota cu o cisterna si un camion, conditia fiind sa stranga un volum suficient de mare pentru a justifica cheltuielile de transport.
Investitiile initiale sunt relativ mari, dar economiile si suplimentarea veniturilor pot genera recuperarea investitiei intr-o perioada de 6-7 ani si pot avea un impact pozitiv asupra mediului. Iar preocuparea pentru mediu trebuie sa vina si dintr-un considerent economic, avand in vedere ca in urmatorii ani se vor introduce taxe pentru poluarea generata de ferme. Aceasta prevedere face parte din tratatul de aderare la UE. Unele state au cerut o pasuire de cativa ani, dar termenul va expira in perioada 2018-2020.
R.N.D.R.
Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala
