Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, spune că decizia Fitch reflectă o evaluare la limită, iar agricultura rămâne expusă la credite scumpe, presiuni fiscale și incertitudini bugetare
Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, anunț oficial confirmat pe 31 iulie 2026. Agenția a precizat că rezultatul final a fost diferit de decizia inițială a comitetului, după ce România a contestat evaluarea preliminară și a furnizat informații suplimentare, relateaza
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a interpretat această formulare ca un semnal că prima decizie ar fi putut fi retrogradarea, iar avertismentul său este clar: „Pericolul nu a trecut, este chiar mai mare decât era înainte”. El subliniază că România a trecut la limită de evaluarea Fitch și că sunt necesare reforme structurale, nu doar ajustări prin creșteri de taxe.
Pentru agricultură, menținerea ratingului evită un șoc imediat, dar nu reduce automat costurile de finanțare. Creditele agricole, liniile de capital de lucru, leasingurile pentru tractoare și combine, împrumuturile-punte pentru proiecte europene, refinanțările la scadență și instrumentele de garantare rămân sensibile la evoluția dobânzilor și la percepția de risc asupra țării.
O eventuală coborâre sub pragul „investment grade” ar putea majora randamentele obligațiunilor de stat, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare ale băncilor și companiilor. Analizele Băncii Reglementelor Internaționale și ale Băncii Centrale Europene arată că retrogradările suverane sunt urmate frecvent de presiuni asupra ratingurilor băncilor și de restricții mai mari la creditare pentru firmele mici, atât prin preț, cât și prin volume.
Riscul financiar este cu atât mai relevant cu cât multe exploatații agricole au deja probleme de lichiditate. Insolvențele din agricultură au crescut cu aproape 80% în primul semestru din 2026, de la 127 la 226 de cazuri. Într-un eșantion de 3.700 de companii agricole cu active de cel puțin un milion de euro, analiza CITR a identificat 631 de firme în insolvență iminentă, 855 restructurabile și peste 40% într-o zonă de risc financiar ridicat.
Fitch estimează pentru România un deficit de 5,9% din PIB în 2026, față de ținta națională de 6,2%, după ce în primul semestru deficitul s-a redus la 2% din PIB. Pentru același an, agenția anticipează și o contracție economică de 0,6%, avertizând că riscurile pentru perioada următoare rămân ridicate din cauza dificultății aplicării unor noi măsuri, a costurilor sociale și a instabilității politice.
Eugen Rădulescu consideră că ajustarea fiscală nu mai poate continua doar prin creșterea taxelor și cere reducerea cheltuielilor din administrație și reformarea companiilor de stat. Pentru agricultură, metoda de reducere a deficitului contează: dacă statul merge mai departe prin taxe sau prin restrângerea investițiilor, fermele și procesatorii pot resimți costuri fiscale mai mari, cofinanțări naționale mai mici, întârzieri la schemele de ajutor, bugete reduse pentru despăgubiri și mai puține garanții pentru creditele agricole.
Un exemplu este sprijinul pentru îngrășăminte: România are o alocare europeană, dar nu stabilise încă un cuantum național, în timp ce alte state pregătiseră deja scheme interne. Capacitatea de a completa fondurile europene cu bani naționali depinde direct de situația bugetului și de marja de manevră fiscală.
Fitch apreciază că instabilitatea politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale de după 2026 și a întârziat aprobarea unor reforme necesare pentru accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Agenția avertizează că întârzierile ar putea duce la pierderea unor fonduri europene, iar efectele indirecte pot fi importante pentru mediul rural, dacă proiectele nu mai sunt finanțate sau trebuie acoperite din bugetul național.
Pentru ferme, decizia Fitch este favorabilă prin ceea ce nu s-a întâmplat: România nu a coborât în categoria considerată nerecomandată investițiilor. Aceasta nu înseamnă însă reducerea imediată a dobânzilor, credite aprobate mai ușor, majorarea subvențiilor, stabilizarea prețurilor cerealelor, dispariția riscului fiscal sau garantarea fondurilor europene.
Ratingul menținut cumpără timp pentru corectarea deficitului și pentru reforme. Dacă autoritățile folosesc acest interval pentru reducerea cheltuielilor neproductive, protejarea investițiilor și menținerea cofinanțărilor agricole, efectul poate fi favorabil fermelor. Dacă ajustarea continuă mai ales prin taxe, blocarea investițiilor și amânarea reformelor, agricultura va suporta o parte din cost prin finanțare scumpă, programe mai puțin predictibile și cerere internă mai slabă.
Fermierii trebuie să urmărească nu doar următoarea notă acordată de o agenție, ci și indicatorii care o determină: deficitul, costul împrumuturilor statului, cursul, dobânzile bancare, bugetele programelor agricole și ritmul absorbției fondurilor europene.
