Curtea de Conturi Europeană: Instrumentul prin care UE stimulează productivitatea și durabilitatea agriculturii prin inovare – PEI-AGRI – nu a fost valorificat la întregul său potential
- Fonduri în valoare de 1 miliard de euro din partea UE și de la bugetele naționale au fost puse la dispoziție în cadrul politicii agricole comune din perioada 2014-2022.
- Numeroase proiecte sprijinite nu au avut cu adevărat potențial de inovare sau un impact practic.
- Rezultatele au avut de suferit deoarece nu s-a pus accent suficient pe nevoile fermierilor și pentru că nu au fost îndeajuns diseminate.
Instrumentul prin care UE stimulează productivitatea și durabilitatea agriculturii prin inovare – PEI-AGRI – nu a fost valorificat la întregul său potențial, arată un raport special publicat în data de 26.02.2026 de Curtea de Conturi Europeană. În perioada 2014-2022, prin acest instrument s-au alocat fonduri de aproape 1 miliard de euro din bugetul UE și bugetele naționale pentru a promova practici inovatoare în agricultură. Cu toate acestea, instrumentul nu a reușit să producă inovații utile și practice sau care să fi fost adoptate pe scară largă.
Curtea recomandă să se pună accentul pe nevoile practice ale fermierilor, să se îmbunătățească selecția proiectelor și să se disemineze rezultatele într-un mod mai eficace, astfel încât întregul sector să poată beneficia de inovații.
Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI), introdus în 2012, este finanțat prin politica agricolă comună (PAC) și prin politica pentru cercetare și inovare a UE (programul Orizont). În cadrul PAC 2014-2022, instrumentul a sprijinit peste 4 000 de proiecte de inovare menite să impulsioneze productivitatea și durabilitatea prin colaborare între fermieri, cercetători, consultanți și întreprinderi agroalimentare.
„Inovarea este un imperativ dacă se dorește ca sectorul agricol să își îmbunătățească sustenabilitatea economică, socială și de mediu”, a declarat domnul João Leão, membrul Curții responsabil de acest audit. „Instrumentul utilizat de UE pentru a stimula inovarea la nivel de fermă ar fi putut aduce rezultate mai consistente în raport cu banii cheltuiți. S-au ratat unele oportunități deoarece nu au fost luate în considerare nevoile practice ale fermierilor, deși șansele de succes ar fi fost mult mai mari dacă fermierii ar fi fost implicați în mod direct”.
Auditorii au realizat analize bazate pe date și au examinat un eșantion considerabil de 70 de proiecte implementate în Spania, Franța, Țările de Jos și Polonia. Ce au constatat auditorii? În general, potențialul de inovare nu a constituit un factor decisiv în selectarea proiectelor. Fermierii au fost rareori implicați în proiecte. Nevoile în materie de inovare ale fermierilor au fost neglijate de cele mai multe ori. Or, auditorii au constatat că implicarea activă a fermierilor în proiecte sporea nu numai șansele de succes, ci și calitatea inovării obținute. De exemplu, un proiect care a testat metoda semănării uscate pentru cultivarea orezului a dus la adoptarea tehnicii respective într-o întreagă regiune din Spania.
Auditorii au observat, de asemenea, că aproape o treime din proiectele pe care le-au examinat nu aveau aproape nicio legătură directă cu agricultura. Unele proiecte s-au axat pe domenii precum procesarea industrială a alimentelor sau pe brandingul de retail. Un proiect din Polonia implica producția industrială de unt și a contribuit doar într-o mică măsură la sustenabilitatea economică a producătorilor locali de lactate. Un alt proiect din Spania a vizat doar îmbunătățirea brandului unui lanț de supermarketuri. În plus, mai mult de jumătate dintre proiecte nu au reușit să genereze inovații de succes, afirmă auditorii. În multe cazuri, proiectele nu au produs niciun rezultat practic sau au abordat doar nevoi de nișă. În alte cazuri, proiectele serveau în principal interese individuale. Auditorii au identificat și cazuri în care fondurile au fost utilizate pentru a sprijini investiții care probabil ar fi fost realizate oricum sau care nu aduceau beneficii clare pentru întregul sector.
Un alt domeniu în care s-au constatat deficiențe este diseminarea rezultatelor: auditorii văd aici o oportunitate ratată. Doar aproximativ jumătate dintre proiecte au transmis mai departe cunoștințele create. Dintre cele 18 proiecte care au generat rezultate utile, doar 6 au condus la inovații care au fost adoptate pe scară largă. Inovațiile promițătoare au fost rareori promovate de statele membre la nivel local și la nivelul fermierilor, chiar dacă PAC permitea utilizarea fondurilor pentru activități de formare și educaționale și pentru servicii de consultanță. Auditorii au mai descoperit că nu s-au valorificat eventuale sinergii cu finanțarea oferită de UE pentru cercetare și inovare (Orizont 2020): niciunul dintre cele 70 de proiecte examinate nu a utilizat resurse din programul Orizont 2020, deși acesta rezervase peste 1,5 miliarde de euro pentru cercetarea în domeniul agriculturii și al silviculturii în perioada 2014-2020.
Informații privind contextul
PEI-AGRI este un instrument de politică esențial prin care UE urmărește să stimuleze inovarea tehnologică, să creeze servicii pentru comunitățile rurale, să îmbunătățească practicile agronomice sau să faciliteze dezvoltarea de produse și se bazează pe cooperare între fermieri, cercetători, întreprinderi agroalimentare și alte părți interesate. Inovarea are o importanță tot mai mare în cadrul PAC 2023-2027, iar Comisia Europeană s-a angajat să sprijine în continuare PEI-AGRI ca „piatră de temelie” a sistemelor de cunoștințe și inovare în agricultură ale statelor membre.
Raportul special nr. 09/2026, intitulat „Parteneriatul european pentru inovare în cadrul politicii agricole comune – Instrument esențial pentru inovare în agricultura din UE, dar care nu își atinge întregul potențial”, este disponibil pe site-ul Curții, alături de o sinteză de o pagină a principalelor informații și constatări.
