Romania se
bucura de un potential de dezvoltare important, insa nefolosit. Cu o suprafata
totala de 238 mii km patrati si o populaţie de peste 21 milioane de locuitori,
Romania, este ca marime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene,
dupa Polonia.
Romania reprezinta 6% din
suprafata totala a Uniunii Europene si 4% din populatia acesteia.
Investitiile si competitivitatea din Romania constituie elemente care trebuie imbunatatite,
pentru a se reusi o accelerare a cresterii economice si asigurarea unei
convergente a veniturilor cu cele din UE.
Zonele rurale dispun de un
potential de crestere substantial si au un rol social vital.
Conform definitiei din legislatia nationala, zonele rurale din Romania acopera
87,1% din teritoriul tarii, cuprinzand 45,1% din populatie, si anume, 9,7
milioane de locuitori. Desi asemanatoare din punctul de vedere al distributiei in
teritoriu, populatia Romaniei are un nivel de ruralitate mult mai pronuntat,
ponderea populatiei rurale din Romania reflecta incidenta mai mare a acesteia
fata de alte tari din UE, unde asezarile rurale sunt mai putin populate si la
scara mai redusa, ca alternativa fata de concentrarile urbane. Multe dintre
aceste comunitati rurale contribuie, intr-o mica masura, la cresterea economica,
insa isi pastreaza structura sociala si modul traditional de viata.
Avand o suprafata agricola de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafata totala a tarii) in anul
2005, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa Centrala si de
Est. Desi zone semnificative din suprafaţa agricola utilizata sunt clasificate
ca fiind zone defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de favorabile
activitătilor agricole de productie in regiunile de sud si de vest ale tarii.
Cea mai mare parte a suprafetei agricole este arabila (63,9%) iar pasunile si fanetele
detin de asemenea ponderi importante (22,8% si respectiv 10,2%). Podgoriile si
livezile, inclusiv pepinierele, reprezinta restul de 1,5% si respectiv, 1,4%
din suprafata arabila a tarii (INS – Anuarul Statistic al României, 2006).
Padurile din Romania sunt
printre cele mai bune din Europa, avand un istoric de gospodarire eficace, prin
care au ajuns la un standard excelent si un potential economic important. In prezent, sectorul contribuie cu
peste 9% la exporturile tarii, reprezentand 3,5% din PIB în 2005.
Spatiul rural romanesc se
caracterizeaza prin resurse naturale aflate intr-o stare de
conservare in general buna, printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat
unei diversitati de habitate si ecosisteme, de paduri si de peisaje agricole
valoroase dar, in acelasi timp, viitorul apropiat aduce provocari serioase: mentinerea
acestor valori naturale si lupta impotriva schimbarilor climatice. Romania detine un mediu natural in cadrul caruia
se integreaza vaste arii rurale care se remarca, in general, printr-o buna
stare de conservare a resurselor naturale de sol si apa, prin varietatea
peisajelor traditionale si printr-o remarcabila diversitate biologica. De
asemenea, Romania are o mostenire naturala unica reprezentata in principal de
Muntii Carpati (65% din eco-regiunea Carpati) si de catre una dintre cele mai
importante zone umede din Europa, Delta Dunarii (a doua ca marime din Europa).
Este estimat ca ecosistemele naturale si semi-naturale reprezinta 47% din
teritoriul national si au fost identificate pe teritoriul Romaniei 52 de
eco-regiuni.
Merita mentionat faptul ca
30% din populatia Europei de carnivore mari si aproximativ
ha
Carpati si Delta Dunarii se regasesc o serie de specii endemice, printre care
se afla si o serie de specii de interes comunitar. Diversitatea de specii si
habitate si varietatea peisajelor rurale traditionale sunt o rezultanta a
restructurarii agriculturii (trecerea in ultimii 16 ani de la un numar mic de
ferme comerciale mari la milioane de gospodarii familiale de dimensiuni mici),
a reintoarcerii la un tip de agricultura traditionala si implicit a aplicarii
de practici extensive.
Romania dispune de soluri de
buna calitate – in special in zonele de campie, insa fenomene ca
eroziunea solului, seceta, balanta negativa a apei in sol sau gleizarea,
salinizarea, acidifierea sau alcalinizarea si compactarea afecteaza foarte mult
fertilitatea acestora.
Calitatea terenurilor
agricole, exprimata prin notele de bonitare ale acestora, desi nu exprima in
totalitate cantitatea de humus din sol reflectand si alti factori de mediu (in
special clima) ce influenteaza cultura plantelor, reprezinta un bun indicator
al solurilor cu cantitati ridicate de humus.
Desi turismul rural a inregistrat
cresteri, acesta prezinta un potential considerabil care nu este
suficient exploatat. Turismul rural si agro-turismul (specific legate de
activitatile din ferma) sunt activitati generatoare de venituri alternative,
ceea ce ofera posibilitati de dezvoltare a spatiului rural, datorita peisajelor
unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalitatii innascute a locuitorilor din
mediul rural. Conservarea traditiilor, culturii, a specialitatilor culinare si
a bauturilor precum si diversitatea resurselor turistice rurale ofera potential
pentru dezvoltarea acestui sector. Este necesar un proces de modernizare,
dezvoltare si inovare pentru turismul romanesc, precum si de creare de servicii
turistice moderne si competitive. Sectorul este afectat de lipsa organizarii,
promovarii si diseminarii informatiilor din centrele turistice si de numarul
limitat al acestor centre ce activeaza la nivel local.
In vederea mentinerii si imbunatatirii
conditiilor naturale si sociale de care dispune Romania, Programul National de
Dezvoltare Rurala, prin care se vor derula fondurile comunitare
destinate dezvoltarii rurale, este centrat pe trei aspecte-cheie:
- facilitarea transformarii si modernizarii structurii duale a
agriculturii si silviculturii, precum si a industriilor
procesatoare aferente, pentru a le face mai competitive si pentru a
contribui la cresterea economica si convergenta veniturilor din spatiul
rural (acolo unde este posibil), in paralel cu asigurarea conditiilor de
trai si protectia mediului din aceste zone. - mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului din zonele rurale ale
Romaniei, prin promovarea unui management durabil atat pe
suprafetele agricole, cat si pe cele forestiere; - gestionarea si facilitarea tranztţiei fortei de munca din sectorul
agricol catre alte sectoare care sa le asigure un nivel de
trai corespunzator din punct de vedere social si economic.
Programul National
de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) a fost transmis oficial serviciilor de
specialitate ale Comisiei Europene, in vederea aprobarii, in data de 29 iunie
2007 si aprobat dupa 8 luni, respectiv in data de 20 februarie 2008.
