Peste 300 de experti din întreaga lume au dezbãtut la Sibiu probleme privind Peisajul si patrimoniul rural
La Muzeul Civilizatiei Populare „Astra” Sibiu, a avut loc a sasea reuniune a grupurilor de lucru pentru implementarea Conventiei Europene a Peisajului organizatã de Consiliul Europei – Divizia pentru patrimoniu cultural, peisaj si amenajarea teritoriului (Directia de Culturã si patrimoniu natural si cultural), în colaborare cu Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor, Ministerul Culturii si Cultelor, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare din România, Consiliul Judetean Sibiu si Primãria municipiului Sibiu.
Implementarea Conventiei Europene a Peisajului in Romania presupune adoptarea unei legi a peisajului, aprobarea unei metodologii de identificare a peisajelor, crearea cadrului institutional care sa sa puna in aplicare politicile publice de protectie si valorizare a pesajelor.
MDLPL a demarat deja elaborarea unui proiect care prevede identificarea peisajelor si impreuna cu toti actorii responsabili (ministere, autoritati locale si societate civila ) va actiona in vederea completarii cadrului legislativ si institutional necesar conservarii si valorificarii peisajului.
Reuniunile privind Conventia Europeanã a Peisajului sunt organizate anual de cãtre Consiliul Europei, începând cu anul 2002. Sibiul a fost desemnat pentru anul 2007 gazda acestui eveniment ce a avut ca obiective:
- facilitarea schimburilor de experienta între cei peste 300 de participanti din Europa, dar si din alte state ale lumii, reprezentanti oficiali ai guvernelor, autoritatilor locale si regionale, ai organizatiilor publice si private si organismelor non-guvernamentale, care desfasoara activitati în domeniul peisajului si dezvoltarii teritoriale durabile;
- participantii au examinat practicile model si esecurile în ceea ce priveste protectia, gestiunea si amenajarea peisajului european cadru legislativ si institutional care încadreaza politica peisajului.
- analiza diferitelor experiente ce pot facilita implementarea dispozitiei Conventiei Europene a Peisajului în ceea ce priveste „Peisajul si patrimoniul rural” si rolul pe care îl are Romania pentru pãstrarea si conservarea patrimoniului cultural rural în contextul dezvoltãrii economice imobiliare.
În cadrul reuniunii, reprezentantii MDLPL au propus încheierea unui acord cu Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Mediului care sã aibã ca obiectiv identificarea mostenirii culturale rurale, clasificarea si descrierea elementelor componente, modalitatea în care acestea interactioneazã si contribuie la dezvoltarea zonalã si nationalã în context european
Amenajarea teritoriului în context european şi naţional
Prin Rezoluţiile 525 şi 526/1968, Adunarea Parlamentară a propus Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei să iniţieze o nouă formă de cooperare europeană în domeniul amenajării teritoriului şi să instituie pentru aceasta o conferinţă europeană ministerială permanentă, însărcinată cu elaborarea noilor orientări privind dezvoltarea teritorială a Continentului european şi armonizarea politicilor naţionale în domeniul amenajării teritoriului.
Prima Conferinţă Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) a avut loc în 1970, la Bonn (Germania).
Din 1970 CEMAT s-a reunit în 12 sesiuni şi a adoptat de-a lungul timpului o serie de documente fundamentale pentru amenajarea teritoriului european.
Carta europeană a amenajării teritoriului – primul document programatic în domeniul amenajării teritoriului al Consiliului Europei, adoptat de cea de a 6-a Conferinţă Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), care a avut loc la Torremolinos, în Spania (mai 1983) defineşte amenajarea teritoriului ca: ,,expresie spaţială a politicilor economice, sociale, culturale şi ecologice ale societăţii „.
Conform aceluiaşi document, ,,Amenajarea teritoriului contribuie la o mai bună organizare spaţială în Europa şi la găsirea soluţiilor pentru problemele care depăşesc cadrul naţional şi tinde astfel la creerea simţământului de identitate comună, având în vedere relaţiile Nord-Sud şi Est-Vest”.
Obiectivele fundamentale ale amenajării teritoriului sunt:
- Dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor;
- Ameliorarea calităţii vieţii;
- Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;
- Utilizarea raţională a solului;
La nivel european, exista două curente în ceea ce priveşte dezvoltarea teritoriului. Acest lucru se datorează neclarificărilor conceptuale. In sensul utilizat în cadrul Uniunii Europene, planificarea spaţială nu se suprapune întru totul termenilor de “aménagement du territoire, “town and country planning”, “Raumordnung” sau altui termen folosit de statele membre sau de unele regiuni, cu referire la modalităţi de organizare a dezvoltării spaţiale/teritoriale. Aceşti termeni au fost folosiţi în diferite moduri în cadrul unor traduceri, inclusiv în Tratatul de la Maastricht, deşi sensurile lor au semnificaţii specifice pentru fiecare ţară membră şi nu sunt direct transferabile dintr-o situaţie în alta.
Utilizarea şi semnificaţia termenilor a suferit transformări de-a lungul timpului, ca răspuns la cadrul specific – legal, socio-economic, politic şi cultural – al unei ţări sau regiuni:
• Planificarea spaţială – care se referă la formularea unei strategii pentru investiţiile de stat şi/sau
la ajutorul statului bazat pe aprecierea generală a teritoriului naţional, a părţilor sale componente şi a relaţiilor dintre ele, precum şi a contextul mai larg, european şi/sau global.
• Planificarea regională – care are o semnificaţie foarte largă, legată de urmărirea unor obiective
sociale şi economice mari, în special în ceea ce priveşte disparităţile între diferitele regiuni. Acolo
unde această abordare este dominantă, guvernele joacă inevitabil un rol important.
In vederile celor care propun abordarea integrată comprehensivă, abordarea regional-economică pare, totuşi, neechilibrată. Problemele de mediu şi durabilitate sunt situate pe locul doi.
Principalele documente europene în vigoare care sintetizează experienţa privind amenajarea teritoriului şi la care România îşi aliniază politicile sale sunt
• Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene, – document al Uniunii Europene, adoptat la Consiliul Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ţările Uniunii Europene – Potsdam, Germania (mai 1999).
• Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european –
document al Consiliului Europei, adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu
Amenajarea Teritoriului (CEMAT) – Hanovra, Germania (septembrie 2000).
In România, cadrul legal de desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism este Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, care stabileşte :
· obiectivele amenajării teritoriului,
· dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor cu respectarea specificului acestora;
· îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
· gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;
· utilizarea raţională a teritoriului;
· obligativitatea desfăşurării activităţilor de amenajarea teritoriului, în vederea gestionării teritoriului continuu şi de perspectivă, în interesul colectivităţilor care îl folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării în spaţiul european.
· structura instituţională şi atribuţiile în domeniu ale administraţiei publice centrale, judeţene şi locale.
· categoriile de documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism, competenţele de avizare şi aprobare ale acestora.
Conform aceleiaşi legi, activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întreg teritoriul României pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii şi integrării spaţiale la nivel naţional, regional, judeţean, orăşenesc şi comunal.
Sursa: Info Regional – noiembrie 2007
