Abordarea bancilor de a nu acorda finantare start-up-urilor in agricultura este “aberanta“, iar statul trebuie sa intervina pentru a debloca accesul la credite in acest sector, a declarat, marti, fostul ministru al Agriculturii Dacian Ciolos.
Potrivit acestuia, nefinantarea acestor tipuri de proiecte va condamna mediul rural la o “subdezvoltare premeditata“.
Guvernul ar trebui sa intervina in problema creditarii sectorului agricol, in special a start-up-urilor, fiind singura alternativa de redresare a agriculturii, a spus Dacian Ciolos, catalogand drept “aberanta” abordarea bancilor de a nu finanta afacerile fermierilor.
“Mi se pare aberanta abordarea actuala a bancilor, care au decis sa nu finanteze start-up-urile in agricultura. Nu vad cum putem vorbi de restructurarea agriculturii, de crearea unor ferme noi, care sa produca pentru piata fara sa finantam start-up-urile“, a spus Ciolos.
Acesta a mentionat ca finantarea start-up-urilor din agricultura este esentiala pentru modernizarea sectorului.
“Agricultura are nevoie de sustinere financiara pentru a se redresa. Cred ca statul trebuie sa intervina, dar nu numai statul. Statul are un rol in a interveni in deblocarea accesului la credite. Nu vreau sa fac interventionism, cand fac astfel de afirmatii, pentru ca nu e cred ca e cazul”, a adaugat fostul ministru, prezent la seminarului “Mediafax Talks about Romanian Agriculture“.
Fermierii trebuie incurajati sa produca pentru piata
Fragmentarea terenurilor reprezinta o alta problema a sectorului agricol, care compromite rezultatele performante, potrivit lui Daniel Constantin, directorul general al Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), care apreciaza ca producatorii trebuie incurajati sa produca pentru piata si nu pentru consum.
“Faramitarea terenului este un specific al agriculturii romanesti. Peste 80% din fermierii care au solicitat plata la hectar au terenuri de pana la cinci hectare. Este fireasca atunci intrebarea daca este vorba de o agricultura de semisubzistenta si nu de o agricultura performanta, menita sa contribuie la cresterea economica“, a spus acesta.
Comparativ cu 2007, anul acest se observa, insa, o tendinta de comasare a terenurilor agricole, datorita cresterii suprafetei pentru care a fost solicitata plata la hectar, de la 9,4 mil. hectare la 9,5 mil. hectare. In schimb, numarul cererilor a scazut cu peste 100.000, la 1,121 milioane de solicitari.
“Doar 1% dintre fermieri detin peste 50% din suprafata pentru care s-au depus cererile de finantare. Acestia vor primi 50% din fondurile alocate de Comisia Europeana pentru Romania, pe acest program”, a adaugat Constantin.
In 2009, APIA a platit fermierilor prin acest program un miliard de euro.
Autor:Nicoleta Galeteanu
