Parlamentul European consideră că economiile generate de mini-reformele din sectorul laptelui, aşa cum sunt propuse de Comisia Europeană, trebuie să fie în beneficiul acestui sector.

.

 

Ajutoarele pentru distribuirea de lapte în şcoli trebuie consolidate, iar adaptările pieţei europene a laptelui nu trebuie să constituie pretext pentru suprimarea regimului privat de stocare.

Acestea sunt principalele elemente ale celor trei rapoarte privind reforma din sectorul laptelui, adoptate miercuri la Strasbourg.

Pentru a simplifica Organizaţia Comună a Pieţei (OCP) laptelui şi a produselor din lapte, Comisia Europeană a propus, în februarie, trei propuneri pentru modificarea regulamentelor şi directivelor în vigoare. Trei rapoarte, realizate de Elisabeth Jeggle (PPE-DE, DE), au fost aprobate de Parlament, conform procedurii de consultare. Deputaţii au aprobat esenţialul măsurilor propuse de Executiv, dar au depus amendamente pentru a reechilibra câteva aspecte ale “mini-reformei”.

 

Simplificarea OCP a laptelui

Parlamentul estimează că economiile bugetare ce ar decurge din modificările avute în vedere (potrivit Comisiei Europene, circa 117,3 milioane în perioada 2008-2013) trebuie să fie în beneficiul sectorului laptelui.

Legislativul European solicită, ca atare, un program de restructurare a fondurilor destinate sectorului laptelui, începând cu 1 ianuarie 2008, pentru:

• a ajuta producătorii şi operatorii să facă faţă liberalizării crescânde a pieţei;
• a consolida măsurile de promovare a vânzărilor şi distribuirea de informaţii referitoare la nutriţie;
• a menţine şi moderniza producţia în regiunile muntoase;
• a consolida programul de distribuire a laptelui în şcoli.

Deputaţii sunt în favoarea introducerii unei rate unice de ajutor pentru laptele distribuit în şcoli, în vederea unei gestionări mai simplificate a programului. Ei estimează, însă, că rata unică de ajutor ar trebui ridicată de la 16,11 euro/100 kg la 18,15 euro/100 kg – aşa cum a sugerat Preşedinţia Germană a Uniunii în discuţiile cu Consiliul – pentru a încuraja eforturile de promovare a unei alimentaţii echilibrate şi a luptei împotriva obezităţii. Deputaţii cer Comisiei Europene să evalueze posibilitatea de extindere a gamei de produse vizate de acest regim.

Parlamentul recomandă aprobarea, fără amendamente, a propunerii Executivului privind:

• reducerea preţului de intervenţie pentru laptele pudră cu 2,8%, respectiv la 169,80/100 kg.
• suprimarea sistemului ce activează achiziţii publice de unt, când preţurile pieţei scad sub 92% din preţul de intervenţie în următoarele două săptămâni: greu de gestionat, acest sistem şi-a pierdut din utilitate şi trebuie să lase loc unui mecanism de achiziţii la un preţ mai scăzut, pe o perioadă mai lungă a anului;
• armonizarea definiţiilor de calitate a untului (în momentul de faţă există 27 clase naţionale de calitate);
• renunţarea la obligativitatea certificatelor de import (care în noile sisteme de control nu mai sunt necesare); 
• renunţarea la facilitatea oferită forţelor armate de achiziţiona unt la preţ redus (considerată astăzi superfluă).

 
Liberalizarea regulilor de comercializare a laptelui

Parlamentul recomandă aprobarea, cu unele clarificări, a propunerii de liberalizare a regulilor de producere şi comercializare a laptelui, pentru a ţine cont de noile tendinţe de consum ce favorizează produsele cu conţinut mai scăzut de grăsime.

În prezent, doar trei categorii de lapte sunt autorizate în Uniunea Europeană: laptele cu maxim 0,5% grăsime, cel cu 1,5-1,8% grăsime şi lapte integral (3,55 grăsime). Comisia intenţionează să autorizeze gestionarea laptelui ce nu corespunde acestor categorii, cu asigurarea unor menţiuni lizibile pe etichete referitoare la conţinutul de grăsime. Pentru a evita orice confuzie în rândul consumatorilor, deputaţii doresc ca pe etichete să se precizeze denumirea acestor produse şi să fie suprimată marja de toleranţă propusă de +/- 0,2% pentru indicatorii de grăsime.

 
Standardizarea laptelui pasteurizat

Parlamentul recomandă aprobarea, fără amendamente, a propunerii Executivului vizând alinierea conţinutului de proteine din laptele praf şi pasteurizat – în momentul de faţă între 31% şi 37% – la normele internaţionale (Codex) de 34%. Obiectivul constă într-o aliniere a poziţiilor producătorilor europeni cu ceilalţi exportatori.