Desi valoarea productiei europene de cereale a scazut cu 30% intr-un singur an, iar fermierii protesteaza in jumatate din statele membre sub greutatea legislatiei Green Deal si a crizelor suprapuse, Comisia Europeana se preface ca vine in sprijinul agriculturii. Cel mai recent exemplu de asa-zisa solutie e o derogare propusa de executivul european de la conditionalitatea de mediu din Politica Agricola Comuna, prin care se cere ca 4% din terenul arabil sa ramana nelucrat, in scopul pastrarii biodiversitatii.

Acum Comisia Europeana vrea inlocuirea celor 4% de teren parloaga la nivel de ferma, cu o suprafata mai mare, fie de 7% de cultura fixatoare de azot, pe care sa nu fie aplicate pesticide, fie mai mult 7% de cultura secundara (alta decat leguminoasele pentru boaba) tot fara pesticide.

„Producatorii romani avertizeaza ca, astfel, se vor dubla pierderile, cel putin, deoarece, o parte dintre culturile vizate nu supravietuiesc fara pesticide, iar altele au nevoie de foarte multa apa, vara, intr-un sezon cu secete tot mai dese si mai severe”, a atras atentia europarlamentarul Carmen Avram.

Calculul acestor pierderi a fost facut de mai multe organizatii de fermieri din Romania: „Solutia propusa aduce o pierdere de venit pe ferma mai mare cu cel putin 50% fata de pierderea de venit adusa de parloaga. […] Inseamna inlocuirea unor pierderi certe, cu pierderi si mai mari. […] Credem ca beneficiile pentru mediu […] sunt mult prea mici in comparatie cu pierderile fermierilor, care sunt substantiale, de cca 1200-6500 lei/ha (240-1300 euro/ha)”, se arata in comunicatul emis de Alianta pentru Agricultura si Cooperare.

Avand in vedere calculele fermierilor romani, Carmen Avram a solicitat Comisiei sa regandeasca propunerea de regulament delegat in colaborare cu sectorul.

„In continuare, Comisia pare sa carpeasca ceva ce se desira rapid, pe masura ce noua legislatie verde e aplicata, iar alegerile se apropie. E greu de inteles de ce, in aceasta lume complet schimbata, inca nu e clar ca, pentru fermieri, echitabil inseamna pe de o parte ca orice se decide sa fie stabilit impreuna cu ei, nu peste capul lor, si ca, oricat de absurd li s-ar parea unora, la ambitii noi, e nevoie de bani noi”, a conchis eurodeputatul roman.

Comisia Europeana a recunoscut ca preturile ridicate la energie si ale factorilor de productie rezultate din agresiunea Rusiei impotriva Ucrainei, costurile vietii si inflatia, schimbarea fluxurilor comerciale internationale si necesitatea de a sprijini Ucraina au creat presiuni asupra sectorului agricol european. De exemplu, daca in 2022 valoarea productiei de cereale in UE se ridica la 80,6 miliarde de euro, un an mai tarziu, in 2023, aceasta a scazut brusc la 58,8 miliarde de euro.

Dezbaterea „Capacitarea fermierilor si a comunitatilor rurale – un dialog pentru o agricultura a UE sustenabila si remunerata echitabil” de miercuri, 7 februarie, din Plenul Parlamentului European, a avut loc in contextul protestelor fermierilor europeni care s-au extins in aproape jumatate din statele membre.

 

6 Februarie 2024

Comisia Europeana ignora nevoile Romaniei privind irigatiile

Dupa doi ani de seceta severa si temperaturi extreme, care au parjolit Europa toata, si dupa despagubiri de sute de milioane de euro acordate de Comisie, din bani europeni, executivul european denota superficialitate in abordarea unei realitati ingrijoratoare: criza apei.

Ultima dovada in acest sens e modul in care a inteles Comisia Europeana sa acorde derogari pentru terenul parloaga. Adica, „le permite” fermierilor ca, in loc de pastrarea a 4% din teren nelucrat – cum era pana acum – sa infiinteze, pe cel putin 7% din acest teren, culturi principale sau secundare, care sa respecte noi conditii de mediu.

Daca s-ar fi informat riguros, atrage atentia europarlamentarul Carmen Avram, Comisia Europeana ar fi aflat ca, in practica, aceasta derogare este chiar mai paguboasa decat cea initiala. Atat pentru mediu, cat si pentru fermieri. Pentru ca, „fix in perioada acestor culturi, adica vara, nu prea mai ploua. In Romania, de exemplu, 30% din suprafata tarii e afectata de seceta puternica. In 2023, in anumite zone, 300 de zile nu a cazut picatura de ploaie. Din ce sa rasara acea cultura secundara?”, a intrebat eurodeputatul roman.

In plus, Carmen Avram a condamnat si decizia Comisiei Europene de a impiedica Romania sa faca investitii in sisteme secundare de irigatii pe doua treimi din suprafata arabila de 2 milioane de hectare care are nevoie urgenta de apa. In acest moment, din motive neclare, Comisia considera eligibila pentru finantare doar o treime din aceasta suprafata arabila.

„Deci, criza apei nu e determinata doar de schimbari climatice sau de lipsa de fonduri. Ci, mai ales, de lipsa de vointa politica. Ea nu costa nimic. Dar cand nu exista, costa mult: vezi miile de fermieri iesiti in strada in toata Uniunea Europeana”, a conchis Carmen Avram.

Criza apei si secetele in UE, ca urmare a crizei climatice mondiale, si necesitatea unei strategii sustenabile si reziliente in domeniul apei pentru Europa a fost dezbatuta marti, 6 februarie, in Plenul Parlamentului European, in contextul protestelor fermierilor europeni, care condamna, printre altele, si lipsa de actiune a Bruxelles-ului privind impactul secetei asupra culturilor agricole.

Cabinet parlamentar Carmen Avram – Membra a Parlamentului European