Specialistii Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura din Cluj-Napoca, impreuna cu colegii lor din institutii cu acelasi profil din Blaj, Livada, Bistrita, Iernut, Targu-Mures si Turda solicita Guvernului si Parlamentului sa interzică retrocedarile in natura ale terenurilor statului aflate in administrarea statiunilor de cercetare din domeniul agricol, pentru ca acestea sunt unitati strategice in dezvoltarea economica a tarii.
“Vrem ca dumneavoastra, in calitate de responsabili ai destinelor tarii, sa “nu stingeti lumina” in cercetarea agricola româneasca”, spun specialistii care au adresat, recent, un memoriu membrilor Executivului si Parlamentului. Cercetatorii statiunii clujene ar trebui sa sarbatoreasca, in acest an, 60 de ani de la infiintarea institutiei – dintre care 40 incununati de rezultate remarcabile, iar ultimii 20 intr-o lupta pentru supravietuire. Dar nici unul dintre cercetatori si nici personalul auxiliar, in total 35 de oameni, nu se gandesc la vreun moment festiv, in conditiile in care a reinceput o noua “ofensiva” a retrocedarilor terenurilor statiunii. Articolul 12 din Proiectul de Lege privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire lasa loc la interpretari ce pot fi speculate de cei interesati sa ia in stăpînire Statiunea de Cercetare Pomicola clujeana. Articolul mentionat spune ca in situatia in care restituirea terenurilor agricole nu este posibila pe vechile amplasamente, fostului proprietar i se atribuie un alt amplasament, pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar, pe izlazul comunal, sau pe terenul proprietate publica sau privata a statului, “administrat de institute si statiuni de cercetare”.
Directoarea Statiunii de Cercetare Pomicola Eugenia Harsan spune ca este perfect de acord cu faptul ca oamenii trebuie sa fie despagubiti pentru exproprierile de dupa 1945, dar nu cu suprafete folosite eficient in cercetarea stiintifica romaneasca si in profit national.
Statiunea detinea 1.036 de hectare in 1990 si mai are in prezent 168 de hectare. Toate suprafetele desprinse din patrimoniul Statiunii se aflau in cea mai buna intretinere, cu livezi cu pomi fructiferi de renume, pe rod. Eugenia Harsan a mai spus: “Un stat care nu isi protejeaza cercetarea stiintifica este in pericol sa dispara. In tarile dezvoltate, cel putin 50% din produsul finit vandut este efectul activitatii de cercetare. Trebuie sa subliniez ca in exercitiul bugetar 2014-2020, Comisia Europeana va sustine cu alocari considerabile activitatea de cercetare in agricultura. Un alt aspect care vizeaza unitatile de cercetare din pomicultura este reconversia in pomicultura. Din 2014 vor fi fonduri speciale, extrem de consistente, pentru reconversie, iar pentru Statiune ar fi sansa pentru o dezvoltare durabila. Si dacă romanii nu vor profita de acesti bani, se vor bucura, ca si pana acum, cercetatorii din strainatate si buzunarele institutiilor din alte tari”.
ziarulfaclia.ro
