Rasele mixte de taurine sunt un bun inceput pentru crescatorii de vaci, deoarece acestea pot fi foarte versatile. Carnea de vita si laptele obtinut de la acestea ofera beneficii pe tot parcursul lantului de aprovizionare, de la crescatori, la procesatori, comercianti cu amanuntul si consumatori. In continuare va prezentam doua din aceste rase, respectiv rasa Baltata Romaneasca si rasa Bruna.

 

 

 

Rasa Baltata romaneasca

S-a format prin incrucisarea de absorbtie a taurinelor din rasa Sura de Stepa, varietatea transilvaneana, cu rasa Simmental. Incrucisarile nu s-au facut intr-un mod sistematic. Astfel, in unele zone, incrucisarea de absorbtie a mers numai pana la a 2-a si a 3-a generatie si s-au folosit la incrucisari tauri metisi, fapt ce explica variabilitatea materialului existent. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au importat din nou tauri din Elvetia si Austria pentru consolidarea insusirilor rasei.

Este raspandita in toata Transilvania, exceptand partea nord-vestica a Maramuresului (ocupat de rasa Bruna) si zona muntilor Apuseni si sud-vestul Transilvaniei (ocupat de rasa Pinzgau de Transilvania). In nordul Moldovei se creste in partea de est a judetului Suceava si in judetul Botosani. Este raspandita si in alte judete, indeosebi in jurul centrelor populate. Ea formeaza, impreuna cu metisii, circa 33-36% din efectivul total de taurine al tarii noastre.

Rasa este de talie mare, 130-140 cm si cu o greutate de 550-700kg. Culoarea este baltata cu galben de diferite nuante, asemanatoare cu a rasei Simmental. Conformatia corporala este armonioasa, capul larg si potrivit ca lungime, gatul in general scurt si musculos, bine prins in trunchi, care este larg, lung si adanc. Linia superioara a trunchiului este dreapta, exceptand exemplarele care au coada prinsa sus. Grebanul, spinarea si salele sunt drepte, cu musculatura bine dezvoltata, crupa lunga, larga si orizontala. Abdomenul este bine dezvoltat si voluminos, ugerul globulos, bine prins, cu sferturi simetric dezvoltate (se intalnesc frecvent cazuri cu dezvoltare mai mare a sferturilor posterioare). Membrele sunt puternice, cu osatura si musculatura dezvoltate si cu aplomburi corecte. Pielea este groasa, densa si elastica, constitutia robusta, uneori cu abateri spre grosolana si mai rar spre fina.

Rasa apartine tipului mixt de carne-lapte, dar exista frecvent in cadrul rasei exemplare care apartin tipului de lapte-carne. Vacile din populatia activa realizeaza o productie medie de 2.703 kg lapte cu 3,79% respectiv 103 kg grasime. Rasa Balatata romaneasca este foarte apreciata pentru productia de carne. Animalele se ingrasa usor, tineretul supus ingrasarii intensive atingand 400 kg la varsta de 1 an, da un randament la taiere de 50-58%, cu o carne de calitate superioara.

Calitatile rasei sunt: 

• • precocitatea mare in procesul de crestere manifestata prin greutate mare la 10-12 luni; 
  • productii bune de lapte si de carne in conditii optime de hranire si intretinere;
  • o constitutie robusta si o conformatie armonioasa.

Printre defectele care se intalnesc la aceasta rasa mentionam greutatea nesatisfacatoare in zonele cu conditii de hranire mai putin corespunzatoare in perioada de crestere, cum sunt nordul Moldovei si unele zone de munte din Transilvania; precocitatea productiva este nesatisfacatoare, prima fatare avand loc la varsta de 29-30 luni, iar la lactatie vacile produc doar 62% din productia la lactatia maxima.

Programul de ameliorare al taurinelor prevede extinderea acestei rase si ameliorarea ei,atat in directia productiei de lapte cat si de carne.

 

Rasa Bruna

Este ca importanta a doua rasa locala ameliorata de la noi, reprezentand circa 34% din efectivul total de taurine. S-a format prin incrucisarea de absorbtie a taurinelor din rasa Sura si rasa de munte cu tauri Schwyz. Importurile de tauri si vaci din rasa Schwyz in Maramures au inceput dupa anul 1880 cand s-au adus tauri si vaci Algau din Germania, iar dupa 1990 din rasa Schwyz din Elvetia. Rasa Bruna este raspandita in partea nord-estica a judetului Maramures, in jurul oraselor Sighet si Viseu si in zona subcarpatica a Munteniei, Olteniei si Moldovei.

Dezvoltarea corporala este determinata in mare masura de conditiile in care este crescut tineretul. Talia oscileaza intre 124-128cm, iar greutatea intre 400-550 Kg la vaci si 700-850 Kg la tauri. Conformatia este armonioasa, capul scurt si larg, cu aspectele tipului craniologic brachicer, iar gatul este potrivit de lung si gros. Linia superioara a trunchiului este dreapta, usor ascendenta de la greaban la crupa. Regiunile superioare sunt bine dezvoltate in largime, totusi, mai putin imbracate cu muschi decat la Schwyz. Crupa este lunga si larga, patrata, fiind frecvente totusi exemplarele cu crupa mai putin larga la ischii si cu sacrumul evident, caracter mostenit de la sura. Toracele este adanc si lung, abdomenul voluminos, ugerul globulos, bine dezvoltat. Membrele sunt scurte si puternice; se intalnesc frecvent jarete deschise si chisite scurte. Culoarea este caracteristica, si anume bruna cu nuante de la bruna-argintie la bruna negricioasa. Culoarea are intotdeauna nuanta deschisa in jurul botului si o dunga mai deschisa pe linia superioara a trunchiului. Are o productie de lapte variabila, in fnctie de nivelul de ameliorare si conditiile de crestere. Vacile din populatia activa au realizat pe lactatie normala 2.591 kg lapte cu 3,73% respectiv 96,7 kg grasime. In conditiile bune de exploatare, vacile pot da peste 4000 kg in medie pe intregul efectiv din unitate.

Desi este o rasa cu aptitudini pronuntate pentru lapte, rasa Bruna prezinta o serie de calitati, si anume: 

• • este precoce, tineretul in conditii bune de hranire si intretinere da sporuri mari, comparativ cu rasa Baltata romaneasca. De asemenea, prima fatare are loc loc la 27-28 luni;
  • are un consum mai redus la 1 kg spor de crestere si 1 litru lapte;
  • da mai mult lapte la 100 Kg greutate vie;
  • este mai rezistenta.

Printre defectele rasei, amintim greutatea corporala mica fata de rasa Schwyz din care provine, procentul de grasime din lapte nesatisfacator, cat si unele defecte de conformatie mostenite de la taurinele locale. Aceste defecte de conformatie se refera la dezvoltarea neastisfacatoare al largimilor si unele defecte de aplomb.

Intrucat este una din rasele de perspectiva de la noi, ea va fi supusa, conform programului de ameliorare, unei selectii metodice pentru a corespunde cerintelor unei exploatari intensive.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica