In acest moment Romania trebuie sa produca lapte. Cresterea productiei de lapte este un factor important al agriculturii romanesti. In cele din urma Romania are nevoie de aproximativ 100 000 tarani producatori de lapte cu 25-50 vaci cu lapte.

 

Cresterea productie de lapte este posibila

Cresterea productie de lapte este posibila:

1. printr-o productie mai ridicata si printr-o mai buna intretinere a animalelor deja existente, astfel:

• prin grajduri adecvate animalelor (grajduri deschise frontal); aceste grajduri pot fi ridicate in mare parte de tarani sub indrumarea specialistilor, prin procedeul modul (incepand cu 5 vaci);
• prin hranirea mai buna si printr-un mai bun management al grajdului;
• prin aceste imbunatatiri se poate obtine o crestere a productiei de 30-50%.

2. prin mai multe animale;

· gospodariile de 1-3 vaci, pot fi marite pas la pas la 5-10-20 de vaci cu lapte in intervalul 3-5 ani; (alti 3-5 ani) sunt necesari pentru a urma o noua marire a efectivelor de animale;

· asta ar insemna o crestere a productiei de 300-500%.

Rezultate posibile

1000 de tarani tineri crescatori, care cresc maxim 3 vaci.

Astazi, taranii respectivi, cu o productie de 2500 litri/vaca, pot obtine 7 500 000 litri de lapte/an.

In cazul unei cresteri a productiei printr-o mai buna ingrijire a animalelor s-ar putea obtine in plus 3-4 milioane de litri.

Dar in cazul dezvoltarii gospodariilor spre gospodarii mijlocii cu 10-20 de vaci (in trei ani), s-ar putea ajunge la un plus de 50 milioane de litri/an.

Daca luam in calcul riscul de 20%, tot se realizeaza in final un plus de 40 milioane de litri/an.

Ce este necesar pentru aceasta?

1. In primul rand este nevoie de 1000 de tarani tineri, cu gospodarie mica, dar entuziasti, in fiecare regiune, care doresc sa fie instruiti dupa normele UE si care sa fie indrumati de consilieri specializati.

2. 6 consilieri specializati pentru fiecare regiune de dezvoltare, care mai au nevoie de o formare suplimentara; acest lucru este posibil cu ajutorul specialistilor austrieci; si care timp de 2-3 ani sa beneficieze de o supervizare din partea specialistilor austrieci;

3. Un arhitect care este dispus sa beneficieze de o formare suplimentara in domeniul constructiilor de lemn rotund; acesta ar putea beneficia de formare si prin intermediul unui arhitect austriac al camerei agricole austriece;

4. 5-10 echipe de constructie a grajdului, alcatuit din doi dulgheri si patru tineri tarani instruiti. Acestia ar beneficia de o formare suplimentara din partea specialistilor austrieci in domeniul constructiilor din lemn rotund (grajduri deschise frontal); o echipa ar putea construi intr-un an 40-60 de grajduri mijlocii;

5. 6-10 centre de colectare a laptelui intr-o regiune (conform normelor UE)

6. Parteneri:

• Ministerul agriculturii al Romaniei / ANCA / OJCA – pentru atragerea taranilor si punerea la dispozitie a consultantilor;
• Camera Agricola Austriaca – pentru formarea consultantilor specializati si supervizarea acestora;
• Firma Almholz, specialistii in constructii de lemn rotund – pentru instruirea echipelor de constructii a grajdurilor;
• Laptari din Romania – pentru organizarea punctelor de colectare a laptelui.

Startul in doua pana la 5 regiuni

S-a inceput deja proiectul in Sepreus (judetul Arad) si Bacau. Exista deja contacte intensive si pentru alte locatii: Mosna, (Sibiu); Ilieni (Covasna); Parnet (Mures).

Costuri

• Costurile de instruire ar putea fi finantate sub titlul “formare profesionala suplimentara” prin UE;
• Costuri de construire a grajdului (grajd conform normelorUE) per grajd pentru opt vaci, in care intra: echipa de construire a grajdului; realizari proprii – pregatire; participare la constructie a taranilor + o persoana;
• Costuri pentru masinile echipei de constructie si care pot fi diminuate prin colaborarea cu firma Almholz; dar cu siguranta fiecare echipa de constructie a grajdului are nevoie de o anumita suma pentru inceput

Alte costuri

6 consileri specializati de la Oficile judetene din fiecare regiune. Ei sunt ocupati la maxim cu 150 de tarani din 10 centre de lucru si nu pot fi inclusi in alte activitati de consultanta. Punctele de colectare a laptelui ar trebui coordonate de laptari sau de catre asociatiile crescatorilor de vite din regiune.

Acestea sunt acum cateva ganduri. Ele ar trebui finalizate prin discutii si apoi puse, corect, in practica.

Autor Dietrich Reitzner – Austria