Sectorul bavarez de reproductie al bovinelor este renumit si recunoscut la nivel mondial. Istoria Fleckvieh, rasa principala folosita la productia de carne si lapte bavareza, incepe cu Max Obermaier si Johann Fischbacher din Gmund am Tegernsee, care in 1837 au importat in Miesbach faimoasa rasa de origine elvetiana Simmental.
Miesbach este astazi cea mai renumita asociatie de crescatori de Fleckvieh (baltate) care vinde juninci si vitei. Zona de reproducere se intinde de la München pana la granita bavareza cu Austria, marginita la vest de zonele de reproducere Weilheim si, la est, de Traunstein. Aproximativ 50 000 de vaci sunt inscrise in aproape 1 800 de exploatatii. Viteii sunt crescuti in mare majoritate, dar nu in mod obligatoriu, pe pajisti si pasuni.
Urmatoarele constituie atuurile septelului: productivitate, sanatate, uger de o calitate superioara si robustete marcanta. Fleckvieh (baltata) se adapteaza la toate conditiile de crestere. Datorita asociatiei de crescatori Miesbach, numele orasului a devenit vestit atat in Europa, cat si la nivel mondial.
Aceasta vaca este docila si rezistenta la boli, foarte usor de crescut si intretinut de fermierii din intreaga lume. Vaca din rasa Fleckvieh este rasa numarul doi in lume la productia de lapte, dupa rasa Holstein, si una dintre cele mai vechi rase din Europa. In prezent, in intreaga lume se gasesc peste 42 de milioane de vaci Fleckvieh. Originara din tinuturile inalte ale Germaniei, Elvetiei si Austriei, rasa Fleckvieh a devenit populara si in alte parti ale lumii, datorita gradului sau inalt de adaptabilitate la conditii severe.
Vaca din rasa Fleckvieh este rezistenta si usor de intretinut. Este un animal masiv, cu un cap relativ mic, corp solid, dar suplu, acoperit cu o piele de diferite culori. Vacile din aceasta rasa sunt capabile sa se deplaseze usor chiar si pe cele mai dificile terenuri.
O vaca Fleckvieh matura are un corp bine dezvoltat si este foarte puternica. Atinge o greutate de 650-800 de kilograme. Taurii din rasa Fleckvieh au o rata mare de crestere si dezvoltare. Astfel, acestia cresc cu 1,5 kilograme pe zi, iar carnea obtinuta de la aceste animale este de o calitate superioara.
Aceasta rasa de vaca dateaza inca din anul 1830 si a fost apreciata pentru cantitatea mare de lapte pe care o oferea. O vaca Fleckvieh bine hranita va oferi o cantitate mare de lapte, in jur de 25-30 de litri pe zi. Un kilogram de lapte Fleckvieh contine 4,2% grasime si 3,7% proteine. In plus, acest lapte este bogat si in micronutrienti si acizi grasi omega 3, care sunt extrem de importanti pentru un organism sanatos.
Alte rase bavareze tipice, precum bruna de Allgau, galbena frantuzeasca, Pinzgau si Murnau-Werdenfelser au evoluat la momentul respectiv in paralel cu Fleckvieh (baltata). Bruna este prezenta in special in regiunea alpina Allgau, precum si in zona de pajisti si culturi furajere de la poalele acesteia.
Bavaria, prima regiune germana in ceea ce priveste cresterea de bovine, se afla in fruntea clasamentului mondial al crescatoriilor urmatoarelor rase: Fleckvieh (baltata), Braunvieh (bruna) si Gelbvieh (galbena). Din cele 12,7 milioane de vite crescute in Germania, aproximativ 3,5 milioane (in jur de 27 %) provin din exploatatiile bavareze.
