Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa) este larg raspandita in tara noastra si se intalneste in special in zonele cultivatoare de legume. Aceasta specie produce daune mari provocate prin galeriile pe care insecta le face in sol, migrand in cautarea hranei. Sunt retezate radacinile plantelor tinere si dislocate semintele de curand semanate. De asemenea, rod si distrug plantele la colet.

Prezenta daunatorului intr-o cultura se recunoaste dupa galeriile practicate in stratul superficial al solului, de-a lungul carora pamantul este mai ridicat si care leaga intre ele sau mai multe plante, cat si dupa aspectul plantelor atacate. Acestea sunt ofilite si prin degajarea solului de la baza plantelor se observa rosaturi pronuntate. Uneori, plantele sunt retezate la nivelul solului.

Insecta este periculoasa in mod deosebit in primele faze de vegetatie, cand tesuturile sunt crude si sunt mancate cu aviditate de insecta.

Adultul are forma caracteristica, cu corpul bine dezvoltat, robust, cilindric, de culoare brun catifelat si lung de 5-7 cm. Picioarele anterioare sunt modificate, cu tibiile latite si puternic dintate, adaptate pentru sapat. Aripile anterioare sunt scurte si rotunjite, coriacee, iar cele posterioare, membranoase, pliate in repaus de-a lungul corpului, sunt dezvoltate permitand insectei sa zboare. Abdomenul este alcatuit din 10 segmente, ultimul terminandu-se cu o pereche de cerci lungi. Oul este elipsoidal, de culoare galben-maslinie. Larva, deschisa la culoare la aparitie, capata cu timpul culoarea adultului.

Insecta are in conditiile tarii noastre o generatie la 2 ani. Ea duce o existenta subterana si prefera solurile usoare in care practica cu ajutorul picioarelor anterioare galerii lungi prin care se deplaseaza in cautarea hranei.

Coropisnita isi duce viata numai in pamant si mai ales in terenurile usoare, bine afanate si bogate in substante organice (rasadnite, sere, terenuri de aluviuni etc).

 

In sere si rasadnite

In sere atacul coropisnitelor poate produce pagube insemnate: inlocuirile repetate determina intarzierea in vegetatie a plantelor ca si pronuntata neuniformitate a culturilor.

In sera si rasadnite, unde temperatura solului este mai ridicata, coropisnita iese din hibernare la sfarsitul lunii februarie sau in martie, iar in camp, in luna aprile. Copulatia si ponta in camp au loc in lunile mai sau iunie si mai devreme in sere si solarii. Fiecare femela depune 400-600 oua intr-un cuib situat la 15-20 cm adancime in sol. Larvele nu difera de adulti decat prin talia mai mica si lipsa aripilor. Dupa doua naparliri, larvele se retrag pentru hibernare, fie in sol, pana la adancimea de 1 m, fie la suprafata in gramezile de gunoi. Primavara, larvele reapar in stratul superficial al solului unde isi continua dezvoltarea. In cursul celui de al doilea an, larvele mai naparlesc de 3 ori pana iarna, dupa care, ajunse in faza de adult, se retrag pentru hibernare.

Conditiile prielnice fac ca in solarii, si in special in sere, sa se intalneasca la un moment dat toate stadiile de dezvoltare ale insectei.

 

In gradini si culturile de camp

Coropisnita este o insecta polifaga, ataca cerealele (grau, orz, porumb etc), plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla, tutun etc) s.a. Pagube mai mari produce insa la legume (varza, conopida, gulie, ardei, vinete, tomate etc). Atat adultii, cat si larvele, mai ales in ultimele stadii, rod partile subterane ale plantelor. In radacinile mai groase de sfecla, morcov etc. si in tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, iar radacinile subtiri sunt adesea retezate. De aceea, la atacuri mari ale coropisnitei, rasadurile de varza, conopida, tomate etc. trebuie inlocuite de mai multe ori. Aceleasi daune se inregistreaza in sere si rasadnite, cand sunt atacate plantele de-abia rasarite sau chiar semintele in faza incoltirii. Pe langa pagube directe provocate prin hranire, coropisnita produce si pagube indirecte, prin scoaterea semintelor sau plantelor tinere la suprafata solului, atunci cand isi sapa galeriile.

 

La morcov si patrunjel

Coropisnita afecteaza culturile de legume umbelifere (morcov, patrunjel, pastarnac, telina, marar, fenicul), imediat dupa semanat, prin dislocarea pe rand a semintelor in curs de germinare si a tinerelor plante abia rasarite la suprafata solului. In aceasta etapa atacul se identifica usor, prin aparitia pe randurile de semanat de zone cu numar normal de plante, intre care se intercaleaza zone lipsite de vegetatie. Dupa formarea radacinilor pivotante, atat la morcovul semincer, cat si la cel de consum, coropisnita poate cauza leziuni profunde, cu aspect uscat, atacul nefiind insotit de alterarea tesuturilor. Morcovii atacati au insa aspect comercial necorespunzator.

 

PREVENIRE SI COMBATERE

Pentru prevenirea atacurilor de coropisnite se recomanda araturile adanci de iarna si lucrarile solului primavara cu grapa, cu discul si cultivatorul care distrug o mare parte din oua, larve si adulti.

 

Cine sunt pradatorii naturali care mananca coropisnitele?

O modalitate naturala este sa atragem in gradina si in jurul acestieia pradatorii naturali ai coropisnitelor, precum pisicile, bufnitele, mierlele, ciorile, graurii, chitcanii si cartitele.

 

Plante si substante care tin coropisnitele departe de culturile agricole

Pentru a respinge coropisnitele, puteti planta galbenele, calendula sau crizantemele intre culturile de legume. Puteti, de asemene, sa asezati ramuri de conifere (molid, pin si brad) intre paturile de cartofi (dupa inflorire), sau sa infigeti tarusi proaspat taiati de arin de 2-4 cm grosime (intotdeauna cu scoarta) in sol. Se recomanda ca acesti tarusi sa fie infipti la o adancime de 25-30 cm la o distanta de 1,5-2 metri unul fata de celalalt si sa le inlocuiasca pe masura ce se usuca. De asemenea, se poate stropi cu o infuzie din coji si deseuri de ceapa. galeriile de coropisnita vizibile la suprafata solului, sau se poate introduce un catel strivit de usturoi intr-o gaura realizata de coropisnita, deoarece mirosul va descurajarea daunatorul sa frecventeze acea zona.

 

Combaterea ecologica a coropisnitei

• • Borcane cu apa: Coropisnitele prefera umiditatea si racoarea. Astfel, puteti improviza capcane, sub forma borcanelor ingropate in pamant, avand grija ca gura lor sa ramana la suprafata pamantului. Borcanele se uplu pe jumatate cu apa. Optional, pe margine se poate presara un amestec de cca. 300 grame tarate sau malai si o lingurita de zahar.
  • Borcane cu Bere: Se procedeaza la fel ca mai sus, dar in loc de apa se umple borcanul cu bere, cca. o treime din inaltimea borcanului.
  • Capcane cu gunoi de grajd: Toamna se realizeaza gropi cu diametrul de 60 cm si adancimea de 60 cm la marginea culturii sau a fermei. Acestea se umplu cu gunoi proaspat de grajd (preferabil de bovine sau de cal). Pe deasupra se acopera cu paie si putin pamant. Coropisnitele se vor retrage in aceasta zona pentru iernat si pot fi colectate cu usurinta prin desfacerea gropilor in zilele de iarna.

 

Combaterea chimica a coropisnitelor: Tratamente fitosanitare

Fiind protejate de lege, coropisnitele se pot combate doar in gradini, sere si livezi de pomi fructiferi, daca respectivele plantatii sunt destinate comertului. Combaterea coropisnitelor se face la aparitia daunatorului prin tratamente la sol. Se recomanda incorporarea usoara in sol a produsului utilizat. Folositi unul din produsele:

• • COROCID FORTE – 5,0 kg/ha   sau
  • COROCID SUPER – 20,0 kg/ha   sau
  • SINTOGRILL – 30 kg/ha   sau
  • MESUROL 2 RB – 5,0 kg/ha (pe langa coropisnite, produsul combate si melcii fara cochilie si limaxul cenusiu aplicandu-se 0,5 g/mp pe sol, fara incorporare)