Atat Comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos, cat si ministrul agriculturii, Valeriu Tabara, au vorbit in ultimul timp despre importanta asocierii si integrarii agricole in noua Politica Agricola Comuna 2014 – 2020.
Producatorii agricoli din Romania inca nu cunosc pe deplin avantajele asocierii pentru a integra activitati agricole si non agricole in domeniile lor de activitate in scopul de a obtine venituri suplimentare si astfel un trai mai bun. Si cred ca va trebui, sa ne integram in toate formele, atat pe verticala, cat si pe orizontala sau mixt, ca sa traim bine!
Prin integrare se obtin mai multe avantaje:
un pret de valorificare mult mai bun;
creste viteza de circulatie a fondurilor in agricultura;
se valorifica mai deplin timpii de munca disponibili;
sporeste venitul national in actuala perioada de criza;
procesand si oferind alte servici (inclusiv turism rural), fermierii obtin venituri suplimentare;
canalele de distributie ale produselor agricole vor fi mai scurte (vanzare directa) iar consumatorii vor fi mai multumiti de produsele oferite (pret, calitate);
exportul produselor agricole va creste cu cel putin 50%, spre bucuria guvernantilor;
se obtin credite si contracte avantajose, atunci cand valorificam prin grupele de producatori;
se elaboreaza planuri de produse agricole de jos in sus (in functie de cerere si oferta);
se valorifica produsele agricole pe arii justificate economic (zonele ceraliere, bazine legumicole, centre viticole si pomicole, pajisti alpine,e tc.);
se pot rationaliza factorii limitati de productie (suprafete, forta de munca, cadrele tehnice si organizatorice, resursele financiare, etc.);
se imbunatatesc relatiile de aprovizionare si desfacere (se aprovizioneaza si vand in comun, in conditii excelente);
se creeaza piete pentru grupe de produse (burse de cereale, depozite engros de legume si fructe, retele de distributie, magazine ale producatorilor, etc);
se specializeaza productia agricola (randamente superioare, costuri reduse, productivitate sporita, etc.);
se diversifica productia si se obtin venituri din activitati neagricole (artizanat, mestesuguri, ambalaje, turism, agrement, protejare mediu);
se creaza o clasa mijlocie de fermieri, care de fapt nu exista in Romania (va trebui sa avem intre 300.000 – 500.000 de exploatatii agricole comerciale).
Dintre formele de integrare pe orizontala amintim:
activitati in comun precum irigare, efectuare de tratamente cu avionul, recoltare cu combine de mare capacitate;
folosirea rationala a pasunilor, plantatiilor viticole, pomicole, etc;
schimb intre producatori (fermierii ofera crescatorilor de animale paiele in schimbul gunoiului de grajd, etc.);
colaborare intre apicultori – agricultori (polenizarea culturilor agricole si producerea de miere);
producerea in comun de furaje, produse de morarit si panificatie, produse lactate, conserve, etc;
desfacerea produselor in comun, infiintarea unor magazine proprii;
Cele mai cunoscute forme de integrare pe vericala sunt:
Prestari de servicii (artizanat, mestesuguri, ambalaje, turism, agrement, protejare mediu, consultanta, extensie, pregatire profesionala, centre de faceri rurale, etc);
Dotare cu masini si utilaje (cerc de masini);
Colectarea deseurilor organice in vederea obtinerii de ingrasaminte (compost, mranita);
Activitati de reparatii, constructii, mica industrie, mestesuguri;
Achizitionarea de produse agricole de la producatori si din flora spontana;
Producerea bauturilor alcoolice si sucurilor, a produselor traditionale avand aceasi denumire de origine, etc;
Asociere pentru import export;
Formele de integrare mixte combina formele de integrare mai sus amintita, precum:
Munca la domiciliu (producere rasad, purcei, ciuperci, incubatoare pentru pui de o zi, etc. si achizionarea productiei de catre un integrator);
Asociere pentru producere de ambalaj, ghivece, artizanat, textile, cusaturi, prelucrare de maturi, cosuri, pielarie, etc;
Cooperative de marketing pentru preluare, prelucrare, aprovizionare si desfacere, etc.
Forma de integrare prin circuit inchis inseamna o valorificare superioara a resurselor agricole existente intr-o anumita zona. Un circuit inchis cuprinde cat mai multe sectoare care sunt integrate perfect. Astfel o ferma de porci se va integra cu un producator de energie alternativa utilizand biogazul avand ca sursa dejectiile de animale. Mai departe namolul din statiile de epurare se utilizeaza ca ingrasamant intr-o ferma de legume si pentru producerea de alge. Algele reprezinta hrana pentru anumite specii de pesti dintr-o pescarie. Existenta beltilor de peste, va permite infiintarea unei crescatorii de rate si gaste avand astfel conditii naturale de crestere. Miniabatoarele si centre de procesare pentru prelucrarea carnii de pasare si de porc, a pestelui, a legumelor si mai apoi ateliere prin care se pot valorifica penele de la pasari si stuful din lacurile din zona, finalizeaza circuitul inchis.
Vazand aceste lucruri ne dam seama inca odata, ca domnul Valeriu Tabara avea mare dreptate cand spunea la deschiderea targului INDAGRA 2011, ca noi romanii, inca, nu ne valorificam superior resursele agricole pe care le detinem.
Inginer agronom Mircea Suhoverschi – Camera Agricola Arad
