Titlurile zilei:
Anul agricol bun, nu scad
preturile;
Colaborare intre ANCA si
expertii spanioli;
Apicultura dobrogeana redusa la
jumatate;
La 3000
kg/ha grau, profitul este egal cu subventia;
S-a colectat
mai mult lapte in 2007.
Anul agricol bun nu scad preturile
Nu este
foarte profesionist, sa te bazezi in principal pe un an agricol bun, pentru a
reduce inflatia din mai multe motive:
- ea nu va ramane neafectata de
costurile energiei; cand pretul carburantilor se majoreaza cu 20% intr-un
interval foarte scurt, iar pretul gazelor cu 12,5 procente de pe-o zi pe alta, preturile
la produsele agricole nu vor ramane neschimbate; - intr-o economie globalizata daca
graul si porumbul e ieftin, in Romania, il luam si il vindem in China si in alte
state ale Uniunii Europene; astfel foarte usor poti trece de la excedent la
deficit in productia agricola si prin urmare la produse mai scumpe; - cererea accelerata de produse
agricole, pe fondul sporirii populatiei, pe de-o parte, si cererea accentuata
pentru bio-diesel, pe de alta parte au triplat pretul cerealelor in ultimii
patru ani; preturile record ale petrolului fac, pe zi ce trece, mai atractiva
productia de carburant din mancare; - daca zici ca ai megaoferta de
cereale risti sa trimiti preturile in derizoriu, iar producatorii vor lua tot
mai putini bani pentru productia pe termen scurt; productia agricola record poate
fi pe vapoare si in Constanta, cumparat pe nimic, este revandut dublu sau
triplu romanilor (acest lucru s-a intamplat in 2005) pe fondul unor declaratii
iresponsabile; - daca se mizeaza pe efectul
asupra PIB-ului din partea agriculturii, se accepta si scumpirea mancarii; astfel
vom ramane din cresterea economica cu preturi mai mari.
Colaborare intre ANCA si expertii spanioli
Presedintele
Camerei de Comert si Industrie din Navarra, Javier Taberna, si directorul
general al Agentiei Nationale de Consultanta in Agricultura din Romania, Viorel
Morarescu, au semnat un acord de colaborare.
Acesta prevede
constituirea unui grup de lucru mixt romano-spaniol, ale carui sarcini vor fii
identificare si propunerea de solutii pentru posibilele lacune ale legii romanesti
referitoare la cooperativele agricole si la modul de formare a lor (imaginea de sus). De asemenea, se va apela la serviciile unui expert pentru buna desfasurare a
activitatilor de colaborare si se vor cauta parteneri spanioli care sa se
implice in proiecte de interes bilateral.
Apicultura dobrogeana redusa la jumatate
Apicultorii
dobrogeni trec printr-o perioada extrem de grea, dupa ce seceta din ultimii ani
le-a injumatatit septelul de albine, o alta problema fiind incasarea
subventiilor acordate de stat. Toate aceste probleme au fost dezbatute la o reuniune a apicultorilor
organizata la Constanta de organizatia neguvernamentala World Vision, unde
crescatorilor de albine li s-au explicat pasii legali pentru accesarea de
fonduri guvernamentale sau europene.
Pentru sectorul apiculturii exista
Programul National Apicol lansat de Ministerul pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala, creat special pentru a ajuta dezvoltarea domeniului, dar apicultorii
spun ca a venit mult prea tarziu. „Pentru acest an, programul a inceput tarziu,
mai ales pentru cel de combatare a varozei. Desi asociatiile s-au preocupat ca
aceasta hotarare de guvern sa aiba aplicabilitate de la 1 ianuarie, chiar daca
va aparea mai tarziu, nu am reusit sa convingem factorii de raspundere. Acest
act normativ a fost aprobat la sfarsitul lunii mai si are aplicabilitate abia
luna aceasta. Principala problema este ca majoritatea apicultorilor si-a
achizitionat medicamentele incepand cu luna februarie-martie, iar la aceasta
data nu isi mai pot recupera banii pentru ca facturile sunt emise in luna
februarie, iar legea prevede ca ea se aplica de la data in care a aparut in
«Monitorul Oficial»“, a declarat Lazar Luca, presedinte al Cooperativei
Agricole APICOM Dobrogea.
Pentru
actiunile realizate in cursul anului 2008, termenul-limita de depunere a
cererilor de finantare si a documentelor este 1 august 2008, la sediul formei
asociative din care fac parte solicitantii.
La 3000 kg/ha grau, profitul este egal cu subventia
Specialistii
spun ca, intr-un an atat de bun, productiile de grau la hectar vorputea depasii
6.000 kg.
La un calcul
simplu, in conditiile in care se va obtine o producţie medie de 6.000 kg/ha de
grau si pretul de vanzare al unui kilogram de grau va fi de 5.000 de lei, se
vor obtine 3.000 de lei din valorificarea graului recoltat de pe un hectar de
teren. In conditiile in care costurile pentru un hectar irigat sunt de 2.221
lei, iar statul acorda o subventie de 870 de lei, rezulta un castig pe fiecare
hectar de 1.648 de lei, adica agricultorii vor avea un profit de 74%.
Ceva mai putin
vor obtine cei care nu isi iriga pamantul, presupunand ca obtin o productie
medie de 3.000 de kilograme la hectar pe care o vor valorifica la un pret de
5.000 de lei/kg, venitul va fi de 1.500 lei. Cheltuielile
sunt de 1.633 de lei/ha, iar subventia primita de 870 lei, profitul la hectar
este de 736 lei, adica 45%.
S-a colectat mai mult lapte in 2007
Cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile
procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a crescut
cu 3250 tone (+0,3%), in anul 2007 comparativ cu anul precedent, ajungând la
1.136.372 tone, informează Institutul National de Statistica.
Majoritatea produselor procesate din lapte au
inregistrat cresteri, cu exceptia brânzeturilor. Cantitatea de lapte de consum
s-a majorat cu 8787 tone (+5,1%), in anul 2007 comparativ cu anul precedent.
Productia de branzeturi a inregistrat o scadere cu
2115 tone (-3%) fata de anul 2006, din cauza cantitatii de branza obtinuta
exclusiv din lapte de vaca, branza care detine o pondere de 92,4% din productia
totala de branzeturi din anul 2007.
Cele mai mari cantităti de lapte de vaca s-au colectat in
regiunile Centru (31,2%), Nord-Vest (23,2%) si Nord-Est (20,1%).
Laptele de consum s-a produs cu preponderenta in
regiunile Centru (34,7%), Nord-Est si Nord-Vest (circa 20% fiecare).
Branza s-a produs indeosebi in regiunile Nord-Vest
(29,4%), Centru (26,2%) si Nord-Est (19,5%).
Surse: www.pescurt.ro/agricultura; www.agroazi.ro
