Pneumonia virala a porcului este o boala cu un impact major pentru efectivele de porcine, datorita distributiei foarte largi la scara mondiala si a pierderilor economice estimate. Boala respiratorie cronica a porcului a fost observata, descrisa si studiata de numerosi cercetatori avand numeroase sinonime: pneumonia infectioasa a porcului, pneumonia enzootica, enzootica-porcina, tusea infectioasa a porcului.
Aceasta grupa de maladii contagioase este produsa de virusuri care sunt agenti infectiosi cu structura subcelulara, fiind formate numai din acid nucleic si proteine mai bine zis nucleocapside. Lipsite de metabolism, virusurile sunt incapabile de multiplicare independenta fiind absolut necesar sa patrunda in interiorul celulei gazda si sa foloseasca genomul celulei infectate pentru aceasta. Dimensiunea acestei entitati infectioase este mult mai mica decat a bacteriilor fiind de ordinul nanometrilor iar forma lor este extrem de diferita mergand de la forma sferica sau ovala la bastonase, filamente sau forme prismatice.
Agentul cauzal pentru VPP este un virus filtrabil care isi pastreaza capacitatea de infectie pana la -20°C. Singura specie cunoscuta ca sensibila in mod natural la acest virus este specia suine, caile de infectie fiind prin contact direct sau pe cale aeriana. In cadrul speciei, sensibilitatea cea mai mare se intalneste la varsta cuprinsa intre 3-10 saptamani, boala avand o rata foarte mare de contagiozitate insa cu mortalitate scazuta.
Perioda de incubatie este de 10-16 zile iar simptomatologia clinica este cea a unei pneumonii cronice. Animalele manifesta o stare subfebrila, apetitul de regula este neschimbat, cu toate acestea se observa o intarziere in crestere. La purceii mai tineri se pot observa in primele 2-3 zile de boala diaree pasagera sau stranuturi. La categoriile de varsta mai mare boala evolueaza adeseori inaparent. Tusea este caracteristica, uscata si in accese, aceste accese fiind mai exagerate dimineata la furajare sau dupa efort fizic. Tusea persista de la 1-3 saptamani in unele cazuri fiind chiar permaneta. Miscarile respiratorii sunt aparent normale. Evolutia poate fi agravata prin infectiile de asociatie cu o mare varietate de bacterii. La sacrificare se observa pe plamani zone de pneumonie in special in lobii apicali sau cardiaci.
Diagnosticul se face diferentiat fata de alte boli respiratorii si in special fata de influenta porcina. Influenta porcina este o boala de sezon, cu o evolutie scurta si semne generale evidente in timp ce VPP este o boala cronica, pe toata durata anului. Se manifeta de multe ori inaparent, caracteristica, asa cum am menitionat mai sus, fiind tusea uscata in accese. Diagnosticul poate fi confirmat in laboratoarele de virusologie. Tratamentul curativ consta in combaterea infectiilor de asociatie prin antibioterapie generala. Nu exista un tratament preventiv specific prin vaccinare, masurile referindu-se la imbunatatirea conditiilor de zoo-igiena, eradicarea ascaridiozelor care favorizeaza infectiile pulmonare, curatenie si dezinfectie.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
