Cresterea crapului de consum

Detalii

18 Aprilie 2013

Crapul (Cyprinus carpio carpio) este principala specie de acvacultura. Crapul face parte din categoria pestilor de apa calda pentruca pentru dezvoltarea optima are nevoie de temperaturi de 22-28 grade C. Este o specie omnivora (consuma hrana de natura vegetala si animala).

.

Este prima specie de pesti domesticita. Exista trei rase de crap: LAUSITZ (cu solzi); GALITEANA (solzi incopleti); AISCHGRUND (fara solzi). In tara noastra s-au format rasele FRESSINET (cu solzi) si INEU (fara solzi), iar din nord a fost importata rasa ROPSA.

Helesteul trebuie sa asigure hrana naturala de cel putin 10% din necesar. Crapul poate fi crescut intensiv in densitati mari. Poate fi crescut de asemenea impreuna cu alte specii precum cosasul, stiuca, sangerul.

Cerintele de mediu ale caprului nu sunt mari: continutul de oxigen solvit al apei 3-4,5 mg/l; suporta PH bazic de 7,5-8; transparenta apeo de 30-35 cm. Concentratia de 1 mg/l amoniac este toxica daca se mentine 24 de ore. Concetratia de peste 0,1 mg/l amoniac este de asemenea toxica daca depaseste 24 de ore.

Caprul se hraneste aproape tot timpul daca apa este calda. La temperatura de 12 grade C, hrana este digerata in 50-60 de ore, pe cand la temperatura de 26 grade C hrana e digerata in 4-5 ore. Rasa FRASINET ajunge, in 6-7 luni, la greutatea de un kilogram.

In tara noastra crapul este cerut intens de consumatori si este considerat un peste de carne superioara. Crapul de 3 ani contine: 17,62% proteine usor digestabile; 2,33% grasimi, iar valoarea energetica este de 940 kcal/kg.

Tehnologia de crestere a crapului

Popularea: Necesarul de puiet la hectar este de 660 kg: 1600 exemplare crap de 300 g/ex. (440 kg); 600 exemplare sanger de 300g/ex (180); 1000 exemplare pui stiuca 0,2 grame (0,2 kg). Puietul poate fi cumpara pe baza de contract de la ferme specializate. Sangerul consuma planctonul care daca este in exces dauneaza crapului. Stiuca va fi introdus pentru a consuma pesti salbatici (concurenti la hrana crapului)

Pierderile tehnologice: Mortalitatea datorate pasarilor (cormorani), vidrelor, sau ocazionat de transportul puietului, nu trebuie sa depaseasca 12%

Productia: La un hectar de luciu de apa se vor recolta 2200 exemplare in grautate de 1,4 kg/ ex la crap si sanger si 0,2 kg la stiuca. Asta inseamna 2800 kg/ha luciu de apa.

Necesarul de furaje: Consumul specific este de 3 kg furaj pentru a obtine 1 kg crap. Daca scadem din productia de peste care este 2800 kg - greutatea pestilor la populare de 660 kg rezulta aproximativ 1971 kg spor de greutate. Aceasta se inmulteste cu trei si da 4473 kg furaj.

De la populare si pana in 15 mai furajul se administraza dupa cat consuma. Dupa 15 mai se dau ratii de circa 4% din greutatea totala a populatiei de crap. Dupa 15 iulie se va furaja dupa apetit. Furajul granular se va achizitiona de la firme specializate pe baza de contract si grafic. Nu se vor stoca furaje pe o perioada mai mare de o luna. Continutul in proteina bruta a furajul trebuie sa fie de 20-25%, iar in grasimi de 12%

Administrarea ingrasamintelor si amendamentelor. Cand helesteiele sunt fara apa se vor administra var nestins sub forma de praf (500 kg/ha). In perioada de crestere se aplica 5 tone/ha de gunoi bine fermentat, din care, inainte de introducerea apei - 1 tona/ha, iar apoi din doua in doua saptamani cate 400 kg/ha (10 doze).

IMAGINI VIDEO >>

• < Anterior
• Următor >