Piata melcilor

Detalii

05 Noiembrie 2007

 Din analiza datelor zilnice ale pietei, alaturi de informatiile provenite de la firme alimentare din acest sector, se poate afirma ca, in ultima perioada s-a asistat la o crestere neasteptata a cantitatilor vandute.

Este verificat ca intr-adevar melcii sunt un aliment consumat cu precadere in casa si in familie si ca se cumpara mai ales ca produs proaspat, curatat, dar care trebuie insa preparat. Numeroase date recente confirma ca, facand o comparatie intre melcii culesi si cei crescuti, consumatorii ii considera pe cei din urma de o calitate mai buna decat ceilalti, datorita gustului carnii si pentru o mai usoara si mai rapida modalitate  de preparare.  

Aceasta analiza este foarte importanta deoarece ea confirma faptul ca produsul de import, cules din natura si deci, crescut pe baza plantelor neselectionate, este absolut inferior din punct de vedere calitativ produsului provenit din crescatorie.

Cotatiile melcilor in ultimii 10 ani au inregistrat cresteri de 8-10% anual si se semnaleaza o substantiala uniformizare a preturilor in diversele anotimpuri si nu mai exista  astfel dezechilibre majore intre produsul cules vara sau toamna si cel cules in starea de hibernare, iarna.

Mentinerea unui pret stabil este semnul unei pieti mai extinse, mai continue si legata in principal de organizatii cu structuri si sisteme industriale. In plus a existat si o mare schimbare in directia tendintei consumului diverselor specii.

Pana acum 7 - 8 ani, datele pietei erau in principal legate de Helix Pomatia, care era melcul cel mai cunoscut si cu care se lucra cel mai mult; odata cu trecerea anilor, alte specii, considerate pana atunci minore, au luat avant, rasturnand situatia anterioara; astfel a fost necesara o reevaluare a preturilor din ce in ce mai marcate de melcii de talie mica, in raport cu cei de talie mai mare.

In anii '98/2000, comercializarea totală pe aceste pieţe a fost de 400.000 de tone pe an: s-a redus cu 10-15% faţă de anii '90 din cauza diminuării produsului din natură care reprezintă încă cu preponderenţa oferta anuală.

Ţara cu piaţa cea mai importantă este fără îndoială Franţa care gestionează singură 40% din întreaga cantitate de melci comercializaţi în întraga lume.

In Franţa sunt situate cele mai importante firme comerciale care eticheteză produse congelate, pregătite sau conservate în cutii provenind din alte ţări în care are loc culesul din natură şi prepararea (ex, Turcia, Grecia, Tunisia). în apropiere de Paris, în sud la Rungis are loc în fiecare zi, pe lângă piaţa de alimente, sectorul de peşte, cea mai mare piaţă de melci din lume.

Preţul de la Rungis este o cotaţie de referinţă pentru toate ţările şi pieţele. Chiar şi în Italia preţul grosiştilor pe piaţa şi din negocierile dintre fabrici şi producători ţine cont de evaluarea înregistrată pe această piaţă pariziană.

La nivel de crescătorii, în mod contrar, francezii nu sunt pe primul loc şi procentul de melci de crescătorie pe întregul segment este de doar 3%.

Se deschid noi şi importante pieţe de vânzare în Statele Unite şi Japonia. Aceste două mari popoare au descoperit bucătăria mediteraneană şi, în mod deosebit, cea italiană, care a devenit după cea chineză a doua ca difuzare în lume.

Melcii meditarenieni au găsit o desfacere importantă încât au creat linii noi de export din Italia către ţări care se inspiră din metodele şi civilizaţia acesteia .

Preturile en-gros indicative intalnite pe pietele generale sunt urmatoarele (oscilatiile sunt datorate formei de prezentare si calitatii produsului):

Helix Pomatia: de la un minim de € 3,70 la un maxim de € 5,20/Kg.

Helix Lucorum: de la un minim de € 2,50 la un maxim de € 3,70/Kg.  

Helix Aspersa: de la un minim de € 3,90 la un maxim de € 5,70/Kg.  

(in functie de anotimp si de gradul de uscare)

Cotatia pentru cantitatile mici vandute de catre crescator restaurantelor este, in mod normal superioara cu 40 - 50% preturilor prezentate mai sus. Din acest motiv, si mai ales din cauza limitatei disponibilitati de produs raportata la cererea remarcabila, crescatorul care opereaza pe portiuni mici de teren alege al doilea mod de vanzare deoarece este mai profitabil.

Pretul produsului transformat este diferit si dificil de cuantificat, deoarece produsul existent in comert este de cele mai multe ori deja preparat in diferite moduri, iar molusca reprezinta doar o parte din greutatea totala a felului de mancare. In mod indicativ se considera ca preturile devin de 4 ori mai mari decat cele ale produsului viu, pentru aceeasi cantitate, datorita scaderii in greutate a melcului pe parcursul prelucrarii lui.

Daca in primii ani ai istoriei helicicole era foarte dificil sa se reuseasca obtinerea unei constante a productiei pe unitatea de masura a unei crescatorii, odata cu perfectionarea tehnicilor si sistemelor putem avea acum date ale productiei nu foarte discordante si destul de constante.

            Castigul mediu in cazul unei gestionari corecte este undeva in jurul a 15 - 20 exemplare potential a fi vandute provenite de la fiecare reproducator selectionat introdus in crescatorie, ceea ce corespunde aproximativ la 1000 - 1200 grame, pentru fiecare metru patrat de pamant (masura considerata din marimea totala a parcelei, incluse fiind spatiile destinate serviciilor). La cotatiile en-gros actuale, castigul brut anual de pe 5000 metri patrati pamant este aproximativ de 15.000-20.000 €uro.

            Costurile de productie sunt destul de joase, deoarece nu sunt costuri cu achizitia hranei si in costuri figureaza in principal mana de lucru pentru gestiunea crescatoriei si culegere, precum si amortizarea costurilor “constuirii” locatiei si a micilor achizitii anuale de seminte, substante impotriva rozatoarelor si antiparazitilor. Controale atente asupra bilantelor firmelor, avand in vedere toate cheltuielile, confirma faptul ca produsul obtinut nu ajunge niciodata sa coste mai mult de 40% decat cotatia actuala a pietei en-gros.

• < Anterior
• Următor >