Prin fecunditate sau fertilitate, se evalueaza aptitudinea de procreare a unui animal. La nurci, aprecierea fecunditatii unui animal reproducator mascul se face in functie de procentul de femele fecundate intr-un sezon sau in intreaga viata tinand seama de numarul montelor necesare pentru o fecundatie, lucru foarte important in cazul masculului de nurca, care are o viata reproductiva relativ scurta.
La femele, fecunditatea se apreciaza in functie de desfasurarea normala a intregului proces ce duce la procrearea de noi produsi. Spre deosebire de unipare, la care se manifesta principiul “totul sau nimic”, in sensul ca mortalitatea prenatala duce la intreruperea gestatiei si la reaparitia unui nou ciclu de calduri, la multipare poate surveni moartea unuia sau mai multor embrioni fara ca gestatia sa se intrerupa. Insa, pe de alta parte, actiunile negative ale factorilor externi sau interni pot provoca si la nurca mortalitatea embrionara totala, cu intreruperea gestatiei. Starea de fecunditate poate sa fie determinata in functie de neacceptarea montei. In practica se constata ca in mod obisnuit 5-7% din femelele de reproductie refuza sa accepte monta, fie din cauza lipsei caldurilor, fie prin neacceptarea masculului. Un procent mai mare de femele, de regula peste 20-25%, raman infecundate desi au acceptat monta si in acest caz starea de infecunditate se poate datora fie masculului, fie femelei, fie greselilor de executare a montei. In majoritatea crescatoriilor se realizeaza procente de fecunditate care corespund, in general, valorilor amintite mai sus. Este interesant de remarcat faptul ca procentul de infecunditate se amelioreaza in decursul anilor, atat prin scaderea procentului de femele care nu accepta monta cat si prin cresterea procentului de femele fatate, in principal prin eliminarea permanenta a femelelor care au probleme cu monta. Din analiza problemelor cele mai frecvente cu care se confrunta majoritatea crescatorilor rezulta ca una din problemele majore ale fecunditatii la nurca o constituie nu atat neacceptarea montei cat faptul ca un procent insemnat de femele montate raman sterile.
Dintre factorii de mediu, un rol important in dezvoltarea si functionarea normala a aparatului reproducator si prin urmare a fecunditatii, o are in primul rand alimentatia. Este clar ca intr-o buna masura starea de infecunditate, ca de altfel si prolificitatea si in general calitatile materne, sunt conditionate de aspectele privind cantitatea si calitatea nutritiei. O furajare judicioasa a nurcilor in perioada premergatoare sezonului de monta influenteaza pozitiv atat fertilitatea potentiala, cat si numarul produsilor la fatare sau fertilitatea efectiva. Din observatiile efectuate se poate concluziona ca in perioada de toamna-iarna, nivelul energetic nutritiv al ratiilor trebuie sa fie foarte ridicat. Femelele cu dezvoltare normala si cu o greutate medie de 750-850 g sunt mai fecunde si mai prolifice decat femelele foarte slabe, sau excesiv de grase. La inceputul sezonului de monta este de dorit ca atat femele cat si masculii sa aibe o greutate cu 10-20% mai mica decat in noiembrie-decembrie, deoarece concomitent cu pierderea de grasime sunt eliberate si substante estrogene ce stimuleaza atat ovogeneza cat si spermatogeneza. Pentru a asigura organismului aminoacizii esentiali si concomitent a evita ingrasarea nurcilor in perioada de iarna, continutul ratiei in proteine trebuie sa creasca pana la 10-11 g la 100 Kcal, in detrimentul grasimilor si al carbohidratilor. In asemenea conditii, aproximativ jumatate din energia metabolizata (45-50%) este asigurata de proteine. Totodata, pentru a completa valoarea energetica a furajului, o importanta mare se acorda continutului in grasimi al ratiilor (3,5 la100 Kcal) si carbohidrati (5g la 100 Kcal). Este necesar ca ratiile sa asigure un aport corespunzator de vitamine, indeosebi de tiamina, riboflavina si acid pantotenic. De exemplu, in cazul scaderii sub 0,6 mg pe zi de vitamina B6 (piridoxina), testiculele masculior se atrofiaza, apar fenomene de degenerescenta si azoospermie. Un rol important privind functionarea normala a aparatului genital o au celelalte vitamine, precum si microelemente. Administrarea cu furaje ce au un continut ridicat in acizi grasi nesaturati (in special acid linoleic) si cu un continut mai redus in vitamina E, constituie cauza esentiala in declansarea unor maladii insotite de un grad de sterilitate ridicat. Apoi administrarea de fainuri de peste sau carne, ce au un proces avansat de oxidare, reprezinta nu numai o cauza a ridicarii procentului de sterilitate ci si un risc privind declansarea steatitei, anemiei sau “pufului de vata”. In urma furajarii nurcilor cu o faina de peste sau carne si oase cu un proces avansat de rancezire se poate inregistra peste 50% sterilitate, consecutiv mortalitatii embrionare din stadiul primar al implantatiei. Femelele astfel furajate, la care gestatia decurge pana la parturitie, au o prolificitate redusa, iar multe fata un procent mare de pui morti sau neviabili.
Deasemenea lumina ocupa un rol important printre factorii externi care inflenteaza reproductia la nurca. Se stie ca lumina este cauza determinata a reglarii ciclului sexual, care se caracterizeaza printr-un sezon de reproductie bine delimitat, urmat de o lunga perioada de inactivitate. Factorul lumina actioneaza deci prin durata zilei de lumina, care reprezinta cel mai important factor de influenta dar el poate actiona prin intensitate si culoare. Fenomenul este explicat prin aceea ca stimulii receptiei din ochii animalelor ajung, prin intermediul nervului optic, la epifiza care, la randul ei, regleaza secretia hormonilor hipofizari, cu rol de coordonare a activitatii hormonale in sfera sexuala. Transformarile care reprezinta preludiul unei noi perioade de reproductie au loc in noiembrie-decembrie, adica intr-o perioada a anului cand durata zilei-lumina este in descrestere. S-a constatat ca un regim slab de lumina conduce la intarzieri ale aparitiei caldurilor si la cresterea numarului de femele sterile. Prin studii experimentale care vizau prelungirea duratei zilei-lumina cu ajutorul iluminatului suplimentar inaintea sezonului de monta, s-a obtinut grabirea aparitiei caldurilor si invers, scurtand durata luminei sub normal, s-a obtinut intarzierea caldurilor. Este recomandat ca, pentru masculi, sa fie instituit un iluminat suplimentar de 90 minute intre 24 ianuarie si 1 martie. De asemenea, suplimentarea duratei zilei lumina prin mijloace artificiale, in aceeasi perioada, pentru femelele de nurca este contraindicata.
Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
