Rasa Apis mellifera carpatica este cea mai cunoscuta si raspandita albina, exploatata de om pentru calitatile sale productive. Albinele sunt insectele cele mai utile omului, iar functia principala a lor in natura si economie este, in primul rand, de polenizator.

Albinele melifere polenizeaza plantele in procent de 75-90% in functie de o serie de factori: cantitatea de polen, de nectar, timpul de secretie, etc, restul polenizarii fiind efectuat de bondari, muste, furnici, viespi, etc. in urma polenizarii cu ajutorul albinei melifere, sporurile de productie la culturile agricole entomofile si la pomii fructiferi sunt semnificativ mai mari decat la cele nepolenizate cu albine (Cirnu, L, Hociota, E,1973; Viaceslav Harnaj, 1973).

Spre deosebire de ceilalti agenti polenizatori (insecte), albina melifera manifesta un grad inalt al instinctului de acumulare, depozitand in faguri nectarul si polenul care depasesc necesarul ei de consum. De aici reiese importanta ei economica privind obtinerea produselor apicole: miere, polen, propolis, laptisor de matca, ceara, venin, apilarnil.

Produsele stupului stau la baza obtinerii produselor apiterapeutice (suplimente nutritive si medicamente de uz uman) sau sunt consumate ca atare pentru mentinerea starii de sanatate a omului.

 

MIEREA

Mierea este unul dintre cele mai importante produse ale stupului. Obtinuta din nectarul florilor sau din secretiile dulci de pe plante, mierea este cunoscuta ca extraordinara sursa de energie, dar si ca un excelent produs pentru sanatate, datorita continutului sau in minerale, enzime, aminoacizi, vitamine etc. Mierea este regasita pe tot parcursul istoriei umanitatii, ea contribuind la bunastarea omului pentru care a reprezentat si reprezinta un aliment sanatos, dar cunoscuta in egala masura si pentru numeroasele sale aplicatii terapeutice. In functie de sursele vegetale vizitate de albine, mierea poate fi monoflorala, poliflorala sau mierea de mana (miere de padure, miere neagra, etc.). La noi in tara se regasesc urmatoarele tipuri de miere:

• • Mierea de salcam – caracteristici: culoare galben deschis spre chihlimbariu, cu aroma fina florala si o cristalizare lenta si foarte fina. Proprietati: emolienta pentru tractusul digestiv, usor expectoranta, stimuleaza transpiratia in caz de raceala.
  • Mierea de tei – caracteristici: chihlimbarul cu usoare reflexe verzui, cu aroma si gust specifice teiului, cristalizare naturala lenta cu cristale neregulate. Proprietati: actiune sedativa, antispastica, calmanta pentru sistemul nervos, usureaza digestia stimuland secretia biliara, usor hipnotica, are efect asupra durerilor de stomac, atenuandu-le. Este un tonic puternic cu efecte antiseptice si neurosedative.
  • Mierea de floarea soarelui – caracteristici: culoare galbena, consistenta solida, miros specific si gust dulce si delicat. Proprietati specifice: hipolipemianta (scade nivelul lipidelor sanguine). Recomandari speciale: arteroscleroza, in hipercolesterolemie, tulburari de dinamica sexuala, etc.
  • Mierea poliflora – contine nectar de la mai multe plante melifere, avand ca principale proprietati actiunea antispastica si sedativa determinata de prezenta unor uleiuri volatile specifice.
  • Mierea de menta – are efecte analgezice, usureaza digestia si elimina balonarea, este tonica, antispastica, cu efecte pozitive in diskineziile biliare si gastro-intestinale.
  • Mierea de mana (de conifere sau miere de padure) – in afara unor cantitati importante de glucoza, fructoza si elemente minerale, contine uleiuri volatile si rasini care ii ofera efecte specifice. Este recomandata ca agent antiseptic si antiinflamator natural. Se foloseste impotriva tusei.

 

POLENUL

Polenul este elementul reproducator masculin al florilor pe care albinele il colecteaza si il amesteca cu secretiile lor salivare si nectar pentru a-l depozita in stup ca hrana proteica, sub forma de pastura, fara de care viata coloniei ar fi imposibila.

Polenul contine numeroase elemente esentiale pentru viata. Este bogat mai ales in aminoacizi, proteine, enzime, elemente minerale si oligoelemente. Contine deasemenea toate vitaminele grupului B, cantitati insemnate de beta-caroten, vitaminele C, D si E substante cu actiune antibiotica, substante de tiphormonal si factori de crestere.

Polenul ca si derivatul sau natural, pastura, se consuma sub forma de supliment nutritiv in scopul fortificarii organismului si a cresterii rezistentei naturale a acestuia la infectii. In medicina, are largi aplicatii in special in boli hepatice, afectiuni de prostata, afectiuni psihice. Este un excelent factor natural de prevenire a fenomenele degenerative asociate procesului de imbatranire.

 

PROPOLISUL

Propolisul este un amestec de substante rasinoase naturale, ceara vegetala si ceara de albine, colectat de albine din mugurii, scoarta si ramurile unor arbori, arbusti, in scopul izolarii termice a cuibului, polizarea celulelor fagurilor inainte de ponta matcilor si igenizarii cuibului.

Compozitia naturala a propolisului consta din flavonoizi, compusi fenolici, aldehide aromatice, cumarine, vitamine si elemente minerale, care confera produsului excelente proprietati menite sa asigure mentinerea bunei functionalitati a orgamsmului.

Propolisul are proprietati antioxidante, antiinflamatorii, antimicrobiene, cicatrizante, anestezice locale etc.

Ca si mierea, propolisul a fost cunoscut inca din antichitate si este actualmente utilizat in intreaga lume ca remediu de uz intern (diabet, cancer, reumatism, afectiuni cardiovasculare, bronhopulmonare si hepatice) si extern (afectiuni dermatologice, arsuri, rani, etc). Lipsa sa de nocivitate a atras atentia si interesul specialistilor din nutritie si terapeutica, fiind actualmente considerat unul dintre cele mai interesante si promitatoare resurse naturale ale viitorului.

 

LAPTISORUL DE MATCA

Laptisorul de matca este o secretie glandulara a albinelor tinere destinata hranirii matcilor pe toata perioada vietii acestora precum si pentru prima faza de crestere a puietului.

Produs cu aspect vascos, de culoare alba cremoasa, laptisorul de matca are in compozitia sa elemente esentiale printre care: un larg spectru de aminoacizi, proteine, lipide intre care se pot mentiona acizii grasi nesaturati superiori, fosfolipide, etc, o impresionanta concentratie de vitamine (poate fi considerat un adevarat cocktail de vitamine B), minerale (microelemente), acetilcolina (cu rol in transmiterea influxului nervos), substante cu actiune antibiotica, precursori hormonali si factori de crestere.

Administrat in alimentatie, laptisorul de matca este recomandat impotriva oboselii, pentru ameliorarea fortei fizice si pentru refacerea echilibrului fizic si psihic, pentru prevenirea si tratamentul a numeroase maladii.

 

VENINUL DE ALBINE

Veninul este secretat de glandele specializate ale albinelor lucratoare si ale matcilor. Lucratoarele il utilizeaza pentru apararea stupului impotriva intrusilor, iar matcile pentru a-si ucide si elimina rivalele.

Contine o mare varietate de substante: amine biogene, peptide, enzime, care in ciuda conotatiei neplacute asociate denumirii de “venin” sunt foarte importante pentru organismul uman. Efectele veninului de albine sunt cunoscute din vechime, motiv pentru care produsul a fost utilizat in medicina traditionala. Metode recente de tratament constau in aplicarea de injectii, aplicarea terapiei cu venin de albine in centre de acupunctura. Pentru evitarea durerilor asociate tratamentului clasic cu intepaturi de albine sau injectiilor, veninul de albine este componetul activ al unor unguente si linimente cu aplicare locala sau tehnici apifitoterapeutice. Principalele afectiuni in care veninul de albine isi probeaza eficacitatea sunt cele reumatismale, nevralgiile, scleroza multipla, dar si ca stimulent al sistemului imunitar.

 

CEARA DE ALBINE

Ceara de albine este un amestec omogen si complex de produse chimice organice, fiecare din ele oferindu-i caracteristici bine definite si care in ansamblu sunt cele ce determina proprietatile extraordinare care fac din ea un produs inestimabil, de neinlocuit intr-o serie de domenii. Din timpuri stravechi ea a fost utilizata pentru o mare varietate de produse intre care cataplasmele, pomezile, cremele de infrumusetare. In industria farmaceutica ceara de albine este utilizata in unguente, pentru filmarea tabletelor ca adeziv.

Romania detine o traditie indelungata in domeniul cresterii albinelor si realizarii de produse apicole, apicultura impunandu-se ca ocupatie de sine statatoare inca din cele mai vechi timpuri, conform marturiilor istorice existente in acest sens. In prezent, in contextul globalizarii, apicultura capata noi valente, practicarea acesteia vizand nu doar importanta sa economica, ci si importanta stiintifica, ecologica, sociala.

In Romania, activitatea de crestere a rasei de albine Apis mellifera carpatica s-a dezvoltat in conditii naturale deosebit de favorabile, ce au contribuit la dezvoltarea continua a acestei activitati si, implicit, la obtinerea unor productii apicole insemnate.

In prezent, Romania se situeaza printre tarile cu o apicultura bine dezvoltata, aceasta situatie fiind o consecinta a efectivelor insemnate de familii de albine (Apis mellifera carpatica) de care dispunem, cantitatii de miere obtinuta, diversificarii productiei apicole, rezultatelor activitatilor de cercetare stiintifica si de pregatire a specialistilor etc.

Abundenta si varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura hrana albinelor, de primavara timpuriu, pana toamna tarziu.

Din perspectiva economica, rolul albinelor este deosebit si poate fi evidentiat cu usurinta, nu doar prin valoarea produselor directe pe care le recolteaza apicultorul de la familiile de albine, ci si prin valoarea sporului de produse agricole care se obtin de la plantele cultivate si spontane, prin polenizare.

Se apreciaza ca sporurile de productie si cresterile calitative prin polenizarea facuta de albine depasesc de cel putin 20 de ori valoarea produselor apicole directe obtinute de la familiile de albine. Anual, de la fiecare familie de albine, se pot obtine miere si alte produse apicole in echivalent valoric de peste 50 Kg miere.

ANZ
Agentia Nationala pentru Zootehnie