Pentru prinderea roiului intr-o lada sau cos se recomanda, mai intai, sa se pulverizeze deasupra ghemului apa cu un atomizor, dupa aceea albinele nu vor mai zbura atat de usor. O bataie puternica asupra crengii pe care ghemul s-a format, face sa cada cea mai mare parte a albinelor in cos sau intr-o lada. La copacii mai mici sau la tufisuri se recomanda taierea crengilor pentru a se aduce roiul la nivelul solului.
Roiurile de pe trunchiurile copacilor sau de pe stalpii gardului trebuie impinse cu o matura spre stup. In acest caz, pulverizarea cu apa este neaparat necesara, cosul pentru roi este acum asezat in imediata apropiere a roiului. Daca matca intra in cos, este imediat inconjurata de albine, iar atunci cand albinele isi ridica abdomenul in sus, apicultorul stie ca roiul se va stabili in noul lacas. In caz contrar, se formeaza un nou roi si incercarea de prindere trebuie repetata.
Se recomanda ca roinita sa fie asezata la umbra, fiindca roiurile care stau in plin la soare se muta imediat. Daca nu se gaseste nici un loc la umbra se afina un sac ud pentru roinita. Dupa circa o jumatate de ora, activitatea de zbor este reluata asa incat in fata noastra aveam o noua colonie. Ea s-a despartit pe deplin de colonia mama. Nu este neaparat necesar ca roiul sa-si gaseasca imediat locul definitiv intr-un stup. Roinita poate fi asezata, timp de 1-2 zile, in afara stupinei, intr-o pivnita intunecoasa.
Cea mai buna perioada pentru adaposturile in intuneric este seara, albinele care au mai ramas pe afara isi urmeaza roiul. Este mai greu cand roiurile trebuie prinse din locuri greu accesibile. De exemplu, in orasele mari sunt chemati pompierii pentru prinderea roiurilor fara stapan. Se foloseste o prajina pentru a se indrepta roiul spre un stup unde ele se vor aseza imediat. Daca un roi nu este capturat, albinele cercetase cauta locuri parasite unde roiul sa poata intra. Acest spatiu poate fi un stup gol, un copac gaunos, sau o gaura in acoperis. Acolo roiul isi cladeste faguri. Experienta ultimelor ani ne arata ca au sanse mari de supravietuire acele roiuri care contin mai multe albine si care au hrana.
Roirea artificala si roirea de infometare
Este de mentionat faptul ca apicultorul are posibilitatea sa formeze si un roi artificial. Pentru aceasta, se pune o matca fecundata intr-o cusca acoperita cu turta de zahar, cusca aflata intr-un cos sau lada: aceasta atrage 2-3 kg de albine. Umezirea usoara a acestor albine usureaza munca. Primirea matcii respective reuseste cand nu mai vine din afara nici o alta matca. Se recomanda ca acel adapost artificial sa fie tinut in intuneric o zi doua. Alaturarea unei matci fecundate si a unei matci nefecundate in colonie este destul de greoaie; matca agresiva va trebui inlocuita cu alta blanda. Acest lucru reuseste cel mai bine atunci cand albinele nu mai au nici o posibilitate de a creste puietul matcii, care trebuie inlocuit. In roirea artificiala acelasi lucru se intampla si la faguri cu puiet capacit. Roitul de foamete apare ca urmare a unei lipse acute de hrana a intregii coloni. Acest lucru este foarte rar.
Adapostirea reusita a roiului este inceputul formarii unei noi colonii. Aceasta se intampla cand albinele pierd orientarea catre colonia mama si trebuie manevrate. Stupul cel nou, proaspat curatat, este prevazut cu pereti mediani in functie de puterea coloniei, deoarece activitatea de cladire este foarte reliefata. Un roi de 2,5 kg va beneficia de 10 pereti mediani. El va contine, totusi, la mijloc un fagure cladit pentru-ca matca sa se aseze si lucratoarele sa depuna hrana adusa. Dupa cateva zile, roiul isi incepe activitatea. La cules, pe vreme proasta, hranirea cu mierea sau sirop sprijina dezvoltarea deplina a colonilor la cules tarziu de brad alb. In mai-iunie roiurile devin colonii culegatoare. Coloniile roitoare au nevoie de o anumita ingrijire. Fiindca o mare parte din albine au atins o anumit varsta, coloniile se reduc numeric. Fagurii fara sau cu putine albine vor fi scosi. Dupa doua saptamani urmeaza un control asupra matcii. Daca aceasta este buna, fapt dovedit printr-o aprovizionare adecvata cu hrana, colonia este capabila sa ierneze. Daca nu, mai este avantajoasa solutia este aducerea unei matci noi.
Adeseori roiurile apar la putin timp inainte de inceputul culesului la molid de exemplu. Acelasi lucru se intampla si in cazul culesului la rapita. O reunire a roiului cu colonia roitoare ajuta la reintregirea efectivului de albine zburatoare. Astfel se formeaza si familia tanara de albine. Formarea unei colonii culegatoare si inmultirea ei poate duce la o mai mare coeziune a coloniei. Roiul intra intr-un ”magazin” cu pereti mediani si faguri noi care este pus pe pamant, acolo unde este colonia roitoare. Albinele zburatoare se intorc la roi si il intalnesc. Dupa 2-3 zile se formeaza o familie tanara cu o matca tanara iar restul coloniei se uneste cu roiul. Din fagurii asezati pentru roi, celulele cu matci sunt distruse.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
