Deputatii europeni doresc sa opreasca declinul albinelor si al altor polenizatori insecte in UE. Acestia vor vota noi masuri pentru protejarea diversitatii speciilor de polenizatori. In contextul reducerii populatiei polenizatorilor in Europa si in alte parti ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei sa propuna mai multe actiuni pentru a proteja mai bine albinele si alte insecte polenizatoare din Europa.
In iunie 2018, Comisia Europeana a prezentat Initiativa UE privind polenizatorii. Strategia Comisiei propune masuri pentru a face fata declinului, care ameninta ecosistemele si economiile noastre, identificand drept principale domenii de actiune protectia diversitatii si ameliorarea cercetarii.
O rezolutie aprobata de comisia pentru mediu pe 3 decembrie critica masurile propuse ca fiind insuficiente pentru a aborda cauzele principale ale declinului polenizatorilor: schimbarile climatice, agricultura intensiva si pierderea habitatelor. Rezolutia solicita Comisiei sa evalueze impactul masurilor politice existente pentru a asigura o actiune mai eficienta si coordonata a UE, ca reactie la declinul polenizatorilor salbatici.
Descoperiti cine sunt polenizatorii, care este impactul lor economic si de ce sunt in declin.
Reducerea pesticidelor este esentiala pentru protejarea polenizatorilor
Impactul pesticidelor asupra polenizatorilor depinde de toxicitatea substantei active si nivelul de expunere. Pentru a promova biodiversitatea plantelor si a contribui la securitatea alimentara, reducerea pesticidelor ar trebui sa devina o prioritate in dezvoltarea viitoarei politici agricole comune (PAC), spun eurodeputatii.
In aprilie 2018, UE a restrictionat utilizarea in exterior a trei pesticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidina si tiametoxam), dupa ce s-a demonstrat ca acestea prezinta riscuri ridicate pentru albine. Cu toate acestea, mai multe state membre au cerut derogari de urgenta cu privire la utilizarea acestora pe teritoriul lor.
Pentru a proteja mai bine insectele polenizatoare salbatice, eurodeputatii cer o reducere suplimentara a utilizarii pesticidelor si solicita Comisiei sa adopte legi care interzic productia, vanzarea si utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide in UE.
“Trebuie sa discutam in special procedura de autorizare a pesticidelor. Aici exista probleme uriase. Este momentul ca aceasta Comisie sa demonstreze ce poate.“
Martin Häusling (Verzi/ALE, Germania), coraportor
Intensificarea cercetarii si o mai buna monitorizare a declinului polenizatorilor
Desi exista dovezi substantiale care arata un declin alarmant al polenizatorilor si principalele amenintari au fost identificate, exista inca lacune considerabile. Deputatii europeni solicita mai multe fonduri pentru cercetarea cauzelor declinului albinelor si monitorizarea speciilor si populatiilor polenizatoare din UE. Deputatii pledeaza, de asemenea, pentru dezvoltarea pesticidelor cu risc scazut, inofensive pentru polenizatori.
Ce urmeaza
Initiativa UE privind polenizatorii va fi dezbatuta in plen marti, iar votul asupra rezolutiei va avea loc miercuri.
Parlamentul European
FERMIERII COLABOREAZA CU APICULTORII
Agricultura si Apicultura sunt doua domenii ce au trait dintotdeauna in simbioza, cu beneficii pentru ambele parti, simbioza care poate continua in tara noastra daca intelegem ca nu poate exista o agricultura performanta fara ajutorul albinelor, cum nu poate exista nici o apicultura performanta fara sprijinul furnizat de agricultura (mai ales la rapita si floarea soarelui).
Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. sustine initiativa U.E. privind polenizatorii si considera foarte important sa fie imbunatatite cunostintele referitoare la declinul polenizatorilor din zonele rurale, urbane si periurbane, cauzele si consecintele acestuia asupra productiei apicole, agricole, biodiversitatii si impactul economic prin studii de caz specifice, in Romania. U.E. trebuie sa dezvolte modalitati inovatoare pentru a proteja recoltele impotriva daunatorilor si a bolilor si sa ia in considerare rolul potential al noilor tehnici inovatoare de a imbunatati durabilitatea sistemului alimentar, garantand in acelasi timp siguranta acestora.
Consideram ca este necesar ca in fiecare tara din U.E. sa existe laboratoare acreditate care sa poata verifica un numar de probe relevant si atesta procentual prezenta reziduurilor tinand cont de legislatia europeana si mondiala in domeniu, care sa certifice ca substantele utilizate nu au efect asupra populatiei.
Inainte de a interzice anumite substante pentru care au fost deja facute verificari privind evaluarea riscurilor si s-a asigurat ca nu exista efecte nedorite asupra albinelor melifere, sa fie cel putin asigurata existenta altor optiuni, chiar organice, cu eficienta similara si costuri rezonabile. Fermierii nu au preferinte de a folosi anumite produse. Trebuie sa fim constienti ca includerea in programele de cercetare a pesticidelor organice nu se va intampla peste noapte si este nevoie de o perioada de cativa ani de tranzitie.
Majoritatea fermierilor si apicultorilor aplica produse pentru protectia plantelor si albinelor astfel incat sa asigure o productie minima garantata care sa permita rentabilitatea si sa asigure hrana de calitate necesara populatiei. Agricultorii fac asolament, straduindu-se sa mentina biodiversitatea si sa colaboreze foarte bine cu apicultorii, lucru demonstrat si de datele statistice din ultimii ani. Fermierii sunt fortati de imprejurari sa foloseasca anumite substante de protectie a plantelor pentru a-si salva culturile. Nu exista studii stiintifice concludente care sa ateste cu certitudine ca insectofungicidele pe baza de neonicotinoide au efecte letale prin doza optima aplicata, sau ca reziduurile provenite de la acestea au alte efecte, care pe parcursul unui ciclu de viata afecteaza polenizatorii. Sunt state unde se folosesc pe scara larga neonicotinoidele, atat ca tratament in vegetatie cat si ca tratament la samanta si care nu se confrunta cu Sindromul Depopularii Coloniilor. Ba mai mult, apicultorii de acolo exporta albine vii in alte state, pentru a-i ajuta pe confratii lor de peste ocean sa isi refaca populatiile de albine, devastate de acest sindrom.
Desi nu exista studii stiintifice din care sa reiasa cu certitudine ca neonicotinoidele utilizate in tratamentul semintelor au impact negativ asupra albinelor si produselor apicole din Europa, acestea au fost interzise la nivel european pe motive emotionale. Romania este tara cea mai afectata din Europa de atacul care poate deveni catastrofal, al unor daunatori precum viermii sarma (Agriotes spp) si ratisoara (Tanymecus spp) pentru care nu exista alte solutii eficiente de control la acest moment.
Neefectuarea tratamentelor la seminte cu substante neonicotinoide va conduce la reducerea/disparitia culturilor insamantate cu floarea soarelui, porumb si rapita care afecteaza ¾ din suprafata cultivata cu acestea in Romania. Ca alternativa fermierii vor fi obligati sa efectueze mai multe tratamente in vegetatie, care afecteaza mult mai mult albinele si care au o eficienta scazuta asupra daunatorilor, actionand doar curativ si nu preventiv. Costurile vor fi de 3-4 ori mai mari decat in prezent, lucru care va determina scaderea eficientei economice a fermierilor romani fata de ceilalti fermieri din U.E., in acest fel impunandu-se o practica comerciala neloiala. Efectele diminuarii suprafetelor cultivate cu plante melifere vor avea un impact sever asupra efectivelor de albine si a produselor apicole. La acestea se adauga poluarea suplimentara a mediului prin efectuarea mai multor tratamente fitosanitare de combatere a bolilor si daunatorilor si utilizarea unei cantitati mai mari de pesticide aplicate in perioada de zbor a polenizatorilor.
Inainte de a pune pe seama substantelor pentru protectia plantelor diminuarea efectivelor de albine ar trebui sa efectuat un studiu stiintific serios, pe un numar relevant de probe, care sa confirme sau infirme in mod oficial prezenta Sindromului Depopularii Coloniilor (SDC) pe teritoriul Romaniei. Totodata sunt necesare centralizari clare, in ultimii 10 ani, cu mortalitatile albinelor de pe intreg teritoriu al Romaniei, la nivel de judet, determinate conform metodologiilor stiintifice in vigoare.
Stim cu totii ca tratamentul la samanta este mai prietenos cu mediul si mai eficient pe o perioada de 4-6 saptamani de la rasarirea plantei, perioada in care albinele, in general nu zboara, atacand in schimb daunatorul, spre deosebire de tratamentele in vegetatie, perioada in care sigur albinele zboara.
Din pacate, in multe zone din tara noastra climatul favorizeaza invazia anumitor daunatori, care in majoritatea statelor membre U.E. nu se regasesc. E important de precizat si faptul ca doza medie de pesticide utilizata pe ha in Romania este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeana de 2,3 kg. In tarile unde s-au depistat anumite reziduuri pe un numar insuficient de probe, deci neconcludent din punct de vedere stiintific, se utilizeaza cantitati apropiate de media europeana, iar regimul pluviometric este mult mai bogat decat in Romania.
Din pacate unii apicultori nu au inteles ca daca nu se vor da aceste derogari si nu vor fi alte solutii eficiente, va scadea considerabil suprafata arabila din Romania cu plante melifere (floarea soarelui, rapita) si nu numai (porumb), iar albinele nu vor mai avea cu ce sa se hraneasca si va scadea atat efectivul cat si cantitatea de produse apicole.
Apicultorii inainte de a solicita ca Agricultorii sa nu mai faca nici un tratament la culturi ar trebui sa se puna in aceeasi situatie, sa nu actioneze in nici un fel asupra albinelor in privinta Nosemoza si Varroa, sa vada daca isi pot continua activitatea si in ce conditii.
Nu este echitabil sa soliciti/impui unei filiere condamnarea la faliment si diminuarea majora a productiei de cereale si plante oleaginoase a unei tari fara dovezi concrete, pertinente, tinand cont de toti factorii implicati si efectele socio-economice ale acestora.
IMPREUNA PENTRU VIITOR,
Presedinte U.N.C.S.V.
Mircea BALUTA
