Necesarul de matci de rezerva intr-o stupina reprezinta 10-15% fata de efectivul de familii. Procentul matcilor necesare sporeste si mai mult in cazul folosirii procedeelor de intretinere a familiilor de albine cu matci suplimentare. In vedrea asigurarii stupinelor cu matcile necesare primavara, acestea sunt crescute in cursul sezonului si se pastreaza peste iarna, folosind mai multe procedee.
Iernarea matcilor in nuclee adapostite alaturi de familia de baza, se foloseste adesea in stupinele din tara noastra. Pastrarea matcilor pe timpul iernii se face astfel: toamna dupa incetarea culesului, matca de rezerva, cu 3-5 faguri si o cantitate de 0,400-0,700 kg albine si 4-7 kg miere se introduce intr-un stup alaturi de o familie puternica de care se desparte printr-o diafragma etansa. Familia si nucleul au urdinisuri separate. Pentru ca in timpul iernii familia si nucleul sa formeze un singur ghem de iernare, cuibul acestora se organizeaza de o parte si de alta a diafragmei. Pe timpul iernii, atat nucleul cu matca, cat si familia se protejeaza cu materiale izolatoare. In iernile obisnuite, procentul de matci pierdute este de 5-25 %. O varianta a iernarii matcilor in nuclee adapostite alaturi de familia de baza, consta in iernarea nucleului pe 2-3 faguri (albine, matca si rezervele de hrana), intre doua familii puternice adapostite intr-un stup orizontal, avand fiecare urdinisuri separate. Pierderea de matci nu depaseste 10-20 %, putand scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande.
Iernarea matcilor in nuclee adapostite in stupi compartimentati, se practica in cazul in care in aceeasi stupina urmeaza sa fie iernat un numar mai mare de matci. In vederea adapostirii nucleelor cu matci se folosesc stupi goi, corpuri sau magazine ce se compartimenteaza etans cu diafragme despartitoare. Fiecare compartiment este prevazut cu un spatiu in care se introduc 2-3 faguri cu 0,400-0,600 kg albine, matca si 4-6 kg rezerve de hrana. In stupii astfel compartimentati, avand urdinisurile separate, nucleele se organizeaza perechi, de o parte si de alta a diafragmei despartitoare, pentru pastrarea caldurii necesare pe timpul iernii. Astfel organizate, nucleele se pastreaza pana la primavara, cand matcile de rezerva se folosesc in stupina. O varianta a iernarii matcilor in nuclee adapostite in stupi compartimentati consta in inlocuirea diafragmei etanse cu diafragme perforate, prevazute cu plasa de sarma prin care albinele si matca nu pot trece dintr-un compartiment in altul. In fiecare compartiment se introduc cate 1-2 faguri cu 0,2-0,3 kg albine, matca si 1,5-3,0 kg rezerve de hrana. Nucleele organizate in acest fel formeaza pe timpul iernii un ghem de iernare comun, care asigura un regim de temperatura imbunatatit. Procentul de matci pierdute este de 5-25 %.
Iernarea mai multor matci in aceleasi familie de albine, este un procedeu experimentat in diferite variante de numerosi apicultori. Variantele incercate de practicieni se bazeaza pe faptul ca in timpul iernii, cand nu cresc puiet, familiile de albine tolereaza in ghemul de iernare matci provenite de la alte familii.
Iernarea matcilor in afara ghemului in camere, este un procedeu eficient de iernare a matcilor. Dupa acest procedeu, matcile insotite de 50-70 albine care se schimba pe masura ce se uzeaza, ierneaza in custi adapostite, in dulapioare de lemn ce se pastreaza in camere de locuit. Custile de iernare confectionate din material de plastic sau din tabla se echipeaza in interior cu cate un faguras de culoare inchisa ce se fixeaza cu ceara de fundul custii. Pentru hrana albinelor se folosete miere necristalizata de salcam sau provenita din hranirea albinelor cu zahar. In vederea iernarii matcilor pe o perioada de 4-5 luni, se folosesc 150-200 g miere si 30-40 g albine, socotind ca datorita uzurii, albinele din custile de iernare se schimba de 4-6 ori. Pentru inlocuirea albinelor uzate se folosesc albinele provenite din familii puternice, cu multe albine tinere, sanatoase, asigurate din toamna timpuriu cu rezerve de miere si polen. Matcile se introduc la iernare spre sfarsitul lunii octombrie, inceputul lunii noiembrie. In acest scop, matcile se scot din stupi si se introduc in custile de iernare, insotite de albine provenind din familiile din care au fost ridicate matcile. Dupa populare, la fiecare cusca se aplica cate un hranitor cu miere. Astfel pregatite custile cu matci se pastreaza in dulapiorul de iernare. Pe timpul iernii se urmareste starea matcilor si a albinelor din custi la interval de 10 zile. Cu ocazia verificarii modului in care decurge iernarea matcilor, din custi se scot albinele moarte si se completeaza hranitoarele cu miere. Datorita uzurii, albinele din custi se schimba dupa 4-6 saptamani. Inlocuirea albinelor se executa astfel: se scoate matca din cusca de iernare si se pastreaza intr-o cutie de chibrituri in dulapiorul de iernare, se scutura apoi din cusca de iernare albinele uzate, dupa care aceasta se curata si se populeaza din nou cu albine luate direct de pe fagurii familiei pregatite din toamna in acest scop. Custile cu albine se lasa la rece 15-20 minute, dupa care se aduc in camera calda, unde se introduc matcile iernate. Pentru a evita eventualele pierderi, inainte de a fi introduse in custi, matcile se naclaiesc in miere. In continuarea iernarii, albinele din custi se inlocuiesc, pe masura ce se uzeaza, cu alte albine. Procentul de matci pierdute in timpul iernarii, in cazul folosirii acestui procedeu, este de 10-12%. Folosind metoda de iernare a matcilor in afara ghemului in camere cu mijloace reduse si la un pret de cost scazut, poate fi iernat un numar foarte mare de matci, fata de procedeele obisnuite de iernare, iernarea matcilor in afara ghemului in camere se realizeaza doar cu 4% din consumul normal de hrana si 7% din necesarul de albine.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
