Un studiu al Consiliului Concurenței pune cifrele pe masă: 4,4 milioane de tone produse anual, dar două treimi rămân în afara circuitului industrial
Pe scurt:
- România produce 4,4 milioane de tone de lapte crud pe an, locul 10 în UE
- Doar o treime ajunge la procesatorii industriali, ceea ce plasează țara pe locul 17 în UE la colectare
- 75% dintre fermele românești au mai puțin de 5 vaci de lapte
- România deține 58% din totalul fermelor de lapte din UE, dar numai 5% din efective
- Randamentul mediu: 3.580 kg/vacă/an, față de media UE de 8.450 kg – cel mai scăzut din Uniune
- Importurile de lactate au depășit 1 miliard de euro în 2025, deficit comercial de 700 de milioane de euro
- Ungaria acoperă între 67% și 78% din importurile românești de lactate
- Studiul Consiliului Concurenței în dezbatere publică până pe 24 iulie 2026
Paradoxul care costă România 700 de milioane de euro pe an
România ocupă locul 10 în UE la producția de lapte crud: 4,4 milioane de tone pe an. Doar o treime ajunge la procesatorii industriali, restul rămânând blocat în ferme mici, fără mijloace de colectare și fără acces la lanțul de distribuție. La colectare, România coboară pe locul 17 în UE.
Costul: în 2025, importurile de produse lactate au depășit 1 miliard de euro, iar deficitul comercial al sectorului a ajuns la 700 de milioane de euro. Ungaria a acoperit între 67% și 78% din volumul importurilor românești în perioada 2014-2025. Acestea sunt concluziile studiului lansat pe 24 iunie 2026 în dezbatere publică de Consiliul Concurenței.
Fermele mici, marea problemă structurală
România concentrează 58% din totalul fermelor de lapte din UE, dar deține doar 5% din efectivele de bovine europene. Concret, 75% dintre fermele românești au mai puțin de 5 vaci de lapte, ceea ce face imposibilă negocierea prețului și blochează accesul la credite pentru modernizare.
România înregistrează cel mai scăzut randament pe cap de animal din UE: 3.580 kg lapte/vacă pe an, față de media europeană de 8.450 kg. Efectivele totale au scăzut cu circa 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane capete în 2014 la 1,08 milioane în 2024. Colectarea industrială a urcat de la 1,135 milioane tone în 2020 la 1,235 milioane tone în 2024, dar a coborât la 1,1 milioane tone în 2025.
De la fermă la raft, prețul se triplează
Între 2018 și 2024, prețul laptelui crud la poarta fermei a crescut cu 71%, de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru. Regula desprinsă din date: fiecare creștere de 1 leu/litru la fermă generează un plus de 2,5 lei/litru la prețul final plătit de consumator. Structura procesării reflectă un sector orientat spre produse cu valoare adăugată redusă: laptele de consum și produsele acidulate reprezintă peste 70% din volumul procesat, în timp ce brânzeturile, smântâna și untul au o pondere marginală.
Ce recomandă Consiliul Concurenței
„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă și cu o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative este esențială”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Studiul recomandă și scheme de sprijin pentru micii producători, facilități de creditare subvenționate și prime de integrare în circuitul industrial. Observațiile pot fi trimise la [email protected] până pe 24 iulie 2026.
Concluzie practică – Ce înseamnă asta pentru fermierul cu vaci de lapte
Dacă ai o fermă mică și vinzi laptele la un singur centru de colectare, studiul descrie exact situația ta: putere de negociere zero, preț impus, fără alternative. Singura cale de schimbat ecuația este asocierea cu alți crescători din zonă, în cooperative sau grupuri de producători care pot contracta direct cu procesatorii și pot investi împreună în echipamente de răcire. România cheltuiește 700 de milioane de euro pe an pe importuri tocmai pentru că această asociere lipsește la scară largă.
