Tranziția către practicile regenerative generează profituri concrete din carbon. Modelul din țările baltice și Polonia devine un ghid și pentru exploatațiile din România.
Sustenabilitatea în agricultură nu mai este doar un obiectiv ecologic, ci devine o sursă certă de profit. Un grup format din 150 de fermieri activi în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia a încasat cumulat suma de 1,46 milioane de euro. Veniturile au fost obținute prin comercializarea a 29.000 de credite de carbon cu certificare internațională, rezultate în urma aplicării tehnicilor de agricultură regenerativă pe o suprafață totală de circa 28.000 de hectare de teren arabil.
Acest caz de succes oferă repere valoroase și pentru sectorul agricol din România, unde producătorii caută în mod activ strategii de diminuare a cheltuielilor operative, de refacere a calității solului și de combatere a efectelor schimbărilor climatice extreme.
Cum funcționează monetizarea certificatelor verzi
În termeni tehnici, aceste credite reprezintă unități verificate de reducere sau captare a dioxidului de carbon. În sectorul agricol, ele sunt rezultatul modificării modului de gestionare a solului, al sporirii volumului de materie organică și al utilizării raționale a inputurilor. Ulterior validării oficiale, certificatele sunt tranzacționate pe piața voluntară a carbonului, fiind cumpărate de companii sau entități care vor să își compenseze amprenta ecologică.
Cele 29.000 de credite vândute au fost validate respectând standardul internațional Verra VCS, metodologia VM0042 (specifică inițiativelor de management îmbunătățit al terenurilor agricole).
Potrivit structurii eAgronom, entitatea care administrează acest program, beneficiul ecologic generat de proiect este echivalent cu retragerea din circulație a aproximativ 6.300 de mașini pe benzină pe o perioadă de un an. Distribuirea sumelor către fermieri se face strict proporțional cu indicatorii ecologici obținuți și confirmați prin verificări.
Metodele care generează profit și protejează solul
Printre tehnologiile aplicate în teren care fac posibilă emiterea acestor active verzi se numără:
- Sistemele minimum tillage și no-tillage: reduc gradul de perturbare a solului și scad consumul de motorină;
- Culturile de acoperire (cover crops): asigură protecția solului în perioadele dintre culturile principale;
- Managementul optimizat al nutrienților: scade volumul emisiilor și reduce facturile pentru îngrășăminte.
Pe termen lung, aceste practici cresc rezistența culturilor la secetă și îmbunătățesc retenția apei în sol. Având în vedere suprafața agricolă extinsă de care dispune România, implementarea unor astfel de mecanisme reprezintă o oportunitate majoră de finanțare privată pentru fermele deschise către modernizare.
O piață cu potențial uriaș în următorii ani
Tranzacția a fost intermediată în parteneriat cu South Pole, o firmă internațională de consultanță climatică și dezvoltare a activelor de carbon. Cumpărătorii certificatelor provin din arii diverse, de la sectorul public și utilități, până la telecomunicații și bunuri de larg consum.
Deși piața creditelor de carbon din agricultură se află abia în faza de pionierat, perspectivele de extindere sunt accelerate.
„Estimările companiei indică atingerea unui volum de un milion de credite în perioada 2026–2027 și aproximativ patru milioane de credite până în 2028”, a declarat Robin Saluoks, CEO și cofondator eAgronom.
Fondată în anul 2016 la Tallinn (Estonia), eAgronom este o companie de tehnologie agricolă axată pe soluții digitale și programe de carbon. Aceasta oferă instrumente de monitorizare a datelor, calculare a emisiilor și certificare a rezultatelor pentru exploatații independente, grupuri agricole și parteneri din industria alimentară.
