Dezvoltarea rurala in Belgia

 

 Belgia are 3 milioane hectare de teren agricol din care 0,8 mil ha teren arabil, 0,7 mil ha păşuni si fanete si 0,7 mil ha păduri. Populaţia agricolă activă este de 70 000 locuitori. Suprafaţa medie pe fermă a crescut de la 8 ha la 16 ha.

.

In Belgia sunt 13 tipuri de exploataţii agricole după orientarea tehnico-economică, dintre care cele agricole, horticole, de creşterea animalelor si mixte, sunt cele mai importante. Exploataţiile profesionale sunt aproximativ 69%, exploataţiile ocazionale sunt 29% iar exploataţiile speciale (cooperativele pentru utilizarea în comun maşini agricole)sunt doar 2%. Exploataţiile specializate sunt 77 % din care: 47% cele de creşterea animalelor erbivore; 6% de creşterea porcilor şi păsărilor; 12% cele de culturi horticole si 12% de culturi agricole.

Media pe un tractor a crescut de la 2ha la 38 ha. In medie un tractor deserveste 11ha.

Belgia sa specializat pe  grâu şi orz. Este cel mai important producător de in pentru sămânţă şi fibră. Se produce peste 8 tone zahăr/ha. Belgia exporta 63% din producţia horticolă (52% legume; 28% produse necomestibile; 20% fructe). Se produce deasemenea 800 000 t carne de porc şi 330 000 t carne de viţel şi bovine. De asemenea se produce zilnic 1 l lapte/locuitor. Populatia tarii este de 10 milioane locuitori.

Exista licitaţii electronice în toate pieţele de legume. Specialităţile agricole sunt in ultimii anii culturile ecologice. Statul belgian sprijină enorm agricultura.

Comisia Europeană a aprobat pentru Belgia trei programe de dezvoltare rurală. Unul pentru regiunea Flandra, unul pentru regiunea Valona si altul ca plan federal pe întreg teritoriu. Responsabilitatea dezvoltării rurale a fost acordată în cea mai mare parte regiunilor.

Agromediul absoarbe 40 % din finanţele FEOGA, investiţiile în fermă 20 %, instalarea tinerilor agricultori 12%, îmbunătăţirea şi prelucrarea produselornagricole  11 %; instruirea si calificare 4 %.  Statul belgian acordă sprijin, ca zonă defavorizată, pentru regiunea Valonia.

Prin măsura agromediu se acordă prime fermierilor care:

·         conservă mediu;

·         menţin biodiversitate;

·         implementează metode de producţie pentru protejarea mediului. 

Măsura investiţii în fermă acordă sprijin financiar pentru:

·         diversificarea activităţilor;

·         sprijin pentru grupurilor de producători;

·         îmbunătăţirea condiţiilor de igienă în producerea alimentelor;

·         construcţia clădirilor în fermă;

·         dezvoltarea unor proceduri de îmbunătăţire a calităţilor.

Măsura privind instalarea tinerilor fermieri se referă  la cei cu vârsta de până la 40 de ani care î-şi încep activitatea în agricultură, şi care posedă cunoştinţe profesionale adecvate. Masura are drept scop scăderea gradului de îmbătrânire a populaţiei angajate în activităţi agricole şi creşterea viabilităţii fermelor.

Măsura de îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor agricole şi forestiere are scopul de a creşte competivităţii produselor şi a valorii lor adăugate prin sprijin financiar acordat direct sub forma primelor pentru:

·         protejarea mediu;

·         controlul calităţii;

·         adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;

·         introducerea de noi tehnologii, valorificarea produselor secundare.

Servici şi infrastructuri necesare agriculturii şi dezvoltării rurale sunt necesare tuturor producătorilor agricoli pentru:

·         infiinţarea serviciului de consultanţă şi asistenţă pentru conducerea fermei;

·         pentru consolidarea procedurilor productive;

·         pentru creşterea potenţialului zonelor rurale;

·         menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.

Diversificarea producţiei agricole, obţinerea de venituri alternative, creşterea calităţilor produselor agricole oferă asistenţă pentru: marketing;

·         turism rural; industrie artizanală;

·          posibilităţi de diversificare;

·         obţinerea garanţiilor de calitate.

Protecţia mediului sprijină investiţiile care nu sunt realizate de fermieri, în care beneficiarii sunt autorităţile publice locale, asociaţile agricole, asociaţiile forestiere.

Renovarea satelor şi proiectarea spaţiului rural vizează

·         restaurarea clădirilor de interes comun;

·         protejarea spaţiului rural,

·         instalarea serviciilor şi infrastructurii de interes colectiv,

·         creşterea potenţialului de dezvoltare local şi îmbunătăţirea vieţii economice, sociale, şi culturale a populaţiei

In concluzie, putem spune ca Belgia reprezinta un model de urmat in dezvoltarea rurala.