Statele post-sovietice fac eforturi pentru promovarea comertului agricol. Valorificand stabilitatea macroeconomica din 2016 si 2017, multe state post-sovietice si-au extins programele si strategiile de diversificare a pietelor agricole, avand in vedere ca majorarea exporturilor este profitabila si poate constitui un potential de crestere al sectorului.
Raportul FAO privind Revizuirea politicilor comerciale agricole din statele post-sovietice, 2016-2017, disponibil in limba rusa si cu un rezumat in limba engleza, pune in prim plan aceste evolutii ale comertului agricol. Oferind o analiza asupra situatiei din cele 12 tari post-sovietice, publicatia monitorizeaza schimbarile de politici care influenteaza compozitia si dinamica comertului.
“Transparenta in tranzactii si in schimbarile de politici comerciale este indispensabila”, a declarat economistul FAO Iryna Kobuta, co-editor al rezumatului in limba engleza a raportului. “Aceasta revizuire cartografiaza spatiul post-sovietic pentru a ajuta la promovarea parteneriatelor si stabilizarea relatiilor comerciale”.
Publicatia a fost produsa in cadrul unei initiative regionale a FAO de suport a statelor in cursul elaborarii politicilor comerciale in domeniul agroalimentar si crearea unor medii favorabile pentru integrarea intreprinderilor agricole mici si mijlocii in comertul international.
“Participarea in diverse acorduri comerciale a contribuit la imbunatatirea capacitatilor institutiilor nationale si la alinierea la standardele internationale”, a adaugat Kobuta.
Pentru prima data dupa 2013, regiunea inregistreaza un sold pozitiv in comertul agricol in perioada 2016 – 1,4 miliarde USD, potrivit raportului. Cerealele, grasimile si uleiurile, semintele oleaginoase si pestele au reprezentat aproape 60 la suta din exporturile agricole din regiune, cerealele doar ajungand sa ocupe 29 la suta.
Analiza citeaza raportul FAO-OCDE privind perspectivele agricole 2017-2026, care preconizeaza o incetinire a cresterii comertului global in agricultura comparativ cu deceniul precedent. Cu toate acestea, comertul agricol a demonstrate ca este, in general, mai rezistent la volatilitatea macroeconomica decat comertul cu alte bunuri. Continuarea liberalizarii pietei ar putea slabi protectia relativ ridicata a sectorului agricol si ar putea stimula cresterea comertului agricol.
Tendinte import/export Republica Moldova
Soldul comertului agricol a ramas pozitiv la 341 milioane USD in 2016, similar cu cel de 330,3 milioane USD inregistrat in 2015. Exporturile s-au cifrat la 952,5 milioane USD (+ 3% fata de anul precedent), in timp ce importurile agricole au totalizat 611,5 milioane USD (+ 2,9% fata de 2015).
Principalele exporturi ale tarii au fost semintele oleaginoase si fructele, bauturile alcoolice/nealcoolice si cerealele.
Principalii cumparatori au fost Romania (17,6% din totalul exporturilor agricole), Federatia Rusa (8,4%), Regatul Unit (7%), Belarus (5,8%) si Italia (4,5%). Exporturile catre Federatia Rusa aproape ca s-au dublat in 2016. Principalele importuri ale tarii sunt tutunul, bauturile alcoolice si nealcoolice, fructele si fructele cu coaja lemnoasa. In anul 2016, importurile agricole ale Republicii Moldova din Uniunea Europeana au depasit pentru prima data pe cele din tarile Comunitatii Statelor Independente – CSI (formata din fostele republici federale ale Uniunii Sovietice). Uniunea Europeana a furnizat 41,2% din total importuri, tarile CSI 40,6%, iar alte tari 18,3%.
Daca sunt implementate cu succes, programele de dezvoltare a exporturilor care au fost lansate in multe tari post-sovietice in aceasta perioada pot facilita dezvoltarea produselor de export de inalta calitate si deschide usi pentru comertul cu noi parteneri.
Publicatia acopera, de asemenea, strategiile si programele pentru dezvoltarea exporturilor agricole in urmatoarele tari: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kargazstan, Republica Moldova, Federatia Rusa, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan.
F.A.O.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura
