Expozitia universala de la Milano, EXPO MILANO 2015, a carei tematica a fost alimentatia si nutritia, si-a inchis portile, dupa 6 luni in care au fost prezentate diverse culturi culinare si dezbatute problemele de alimentatie si siguranta alimentara ale globului. Raportul „Munca in sectorul alimentatiei: tendinte si perspective de ocupare” realizat de ManpowerGroup rezuma principalele concluzii cu aplicabilitate la Romania, reliefand: tendintele care influenteaza piata, departamentele si domeniile in care angajatorii din food prevad o dezvoltare a fortei de munca, intersectia dintre mediul digital si profesiile sale si domeniul food.
In calitate de partener de HR al expozitiei, penru care a asigurat recrutarea si gestiunea personalului, iar odata cu finalizarea expozitiei, asigura medierea perioadei de tranzitie si plasarea in alte locuri de munca, ManpowerGroup a dialogat cu participantii si le-a sondat opiniile despre provocarile, prioritatile si perspectivele de ocupare in alimentatie.
Conform raportului cresterea productiei agricole se va datora in proportie de 90% imbunatatirii randamentului culturilor si intensificarii exploatarii agricole, dar si terenul arabil va trebui sa creasca cu aproximativ 120 milioane de hectare in tarile curs de dezvoltare, in special in Africa sub-sahariana si America Latina. In tarile dezvoltate insa, suprafata arabila va scadea probabil cu aproximativ 50 milioane de hectare, fiind posibila totusi si o inversare a tendintei de scadere, pe fondul cererii sporite de bio-combustibili.
In aceasta perioada, in care stabilitatea aprovizionarii cu alimente a milioane de persoane si sustenabilitatea proceselor de productie agricola din punct de vedere al impactului asupra mediului devin probleme presante, nu mai poate fi ignorata o statistica alarmanta: peste o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt risipite sau aruncate. Nu trebuie sa uitam nici ca insecuritatea alimentatiei nu este un fenomen ce priveste exclusiv tarile cu venituri foarte mici: doar in SUA, categoria de risc include peste 50 milioane de oameni, iar in Uniunea Europeana, 43 milioane de persoane.
In Romania, industria alimentara este unul dintre principalii contribuabili la economie, cu o cifra de afaceri estimata de 44,4 miliarde lei (circa 10 miliarde euro) in 2011. Datele statistice arata ca sectorul este, per ansamblu, cel mai mare angajator din Romania, cu peste 180,000 de angajati. Romania importa produse agricole in valoare de circa 1,6 miliarde euro si are exporturi de circa 3,3 miliarde. In schimb, situatia se inverseaza cand este vorba de alimente (produse finite), unde exporturile sunt de circa 1,4 miliarde euro si importul de 3,1 miliarde4. Sectorul este unul din putinele care nu sunt dominate de multinationale, circa 70% din exporturile alimentare apartinand companiilor cu capital romanesc, fata de doar 32% in alte sectoare de activitate5. In topul primelor 10 companii din domeniul productiei alimentare, 3 sunt cu actionariat majoritar autohton.
In ceea ce priveste tendintele care transforma piata alimentara mondiala, unul dintre acestia este revolutia digitala. Dincolo de big data, adica culegerea si analiza unor date ample despre consumator, care determina modul optim pentru a ajunge la el si a i se adresa, revolutia digitala modeleaza intregul lant valoric, spre exemplu distributia. Astfel, la Londra exista statii de metrou in care retailerul Tesco a implementat cumparaturile virtuale, dupa un model testat initial in Coreea, concepand un model in care atat rafturile, cat si produsele, sunt desenate, digitale, versiunea lor reala fiind achitionata prin telefonul mobil.
Impactul revolutiei digitale se va resimti si in logistica: dronele, deja iesite din sfera utilizarii strict militare, ar putea face livrari. In productia agricola, fabricile inteligente dau deja dovada unor randamente sporite, iar precision farming, tehnica de optimizare a suprafetelor agricole care ajunge pana la dozarea automata a tuturor ingredientelor si substantelor necesare culturii, sporindu-i randamentul si scazandu-i cheltuielile, s-a raspandit deja pe suprafete extinse in America de Nord si America Latina.
Urbanizarea, desertificarea si cresterea populatiei diminueaza terenul arabil. Previziunile arata ca pana in 2030, in ariile urbane vor locui cu 2,4 miliarde de persoane mai mult decat in prezent. 175 de noi orase vor depasi pragul de un milion de locuitori, iar 13 dintre acestea vor fi megalopole, depasind 10 milioane de locuitori. Un alt fenomen va fi achitionarea de produse agricole de baza in scopuri non-alimentare, spre exemplu bio-combustibili. Pana in 2020 productia de bio-combustibili va creste cu 90 miliarde de litri, mai mult de 2-3% din productia mondiala de petrol, ceea ce inseamna ca o suprafata cultivabila de 30 milioane de hectare (cu 25% mai mult decat suprafata totala a Romaniei) va trece de la productia alimentara la cea de materie prima pentru bio-combustibili.
