Masivul
Buila-Vanturarita este situat in partea central-nordica a Judetului Valcea si
face parte din Muntii Capatanii. Masivul iese in evidenta prin dispunere cat si
prin relief. Creasta principala este constituita preponderent din sisturi
cristaline. Fac exceptie doua masive calcaroase: Masivul Tarnovu in nord-vest si
Masivul Buila-Vanturarita in sud-est.
Masivul Buila-Vanturarita
se întinde de la vest de Cheile Bistritei si pana la est de Cheile Olanestilor
(Folea). Creasta Buila-Vanturarita are o extindere spatială de tip liniar, cu o
lungime de circa 14 km si o latime cuprinsa intre 0,5 si 2,5 m km. Altitudinea
absolută este in Varful Vanturarita Mare (1885 m).
Puncte de intrare/Acces
Parcul
National Buila-Vanturarita are 6 puncte de intrare:
Accesul se
poate face fie pe drumul national 67 Rm. Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean
Rm. Valcea-Baile Olanesti.
Formele carstice din Parcul National
Cheile parcului. Creasta
calcaroasa a Masivului Buila-Vanturarita, prin dispunerea ei pe directie SV-NE,
a constituit si constituie o bariera pentru raurile care aduna apele de pe
versantii sudici ai Muntilor Capatanii. Raurile, nevoite sa ocoleasca zona
centrala, au reusit sa strapunga aceasta bariera numai la cele doua extremitati:
in partea de sud-vest raurile Bistrita si Costesti si-au sapat spectaculoase
chei intre care este cuprins Muntele Arnota, iar in partea de nord-est raurile
Cheia si Olanesti au taiat Cheile Comarnicelor (Cheile Recea sau Cheile Cheii),
printre cele mai adanci si mai salbatice din tara, prezentand pe o lungime de peste
1 km cascade, marmite, saritori, pereti apropiati pana la 2 m dar inalti de
peste 300 m si respectiv Cheile Manzului (Cheile Olanestilor, Cheile Folea,
Valea Rea sau Cheile Râului Sec).
Formele endocarstice sunt
reprezentate, prin peste 100 de pesteri si cateva avene. Dintre
peşterile din masiv, 10 sunt declarate arii protejate prin Legea 5/2000:
pestera Liliecilor; pestera Arnautilor; pestera Lacul Verde; pestea Pagodelor;
pestera din Cheile Comarnicelor; pestera Caprelor; pestera Rac; pestera Valea
Bistrita; pestera cu Perle; pestera Clopot.
Flora Parcului National
Buila- Vanturarita
Diversitatea
floristica si faunistica a ecosistemelor din cadrul Parcului National Buila-Vanturarita
este foarte mare. Pajistile de stancarie sunt dominate de
argintica (Dryas octopetala) si cetina de negi (Juniperus sabina).
In Masivul Buila-Vanturarita
vegetează: specii periclitate (Leontopodium
alpinum - floarea de colt); specii
vulnerabile (Trollius europaeus - Bulbuc de munte, Dianthus spiculifolius,
Daphne mezereum - tulichina
pitica, Daphne blagayana -
iedera alba); specii rare (Viola alpina -toporas de stanca, Taxus baccata - tisa, Lilium jankae - crin de munte, Lilium martagon - crin de padure, Centaurea atropurpurea - pesma, Pinus mugo - jneapan); specii endemice (Centaurea pinnafida, Dianthus
spiculifolius, Juniperus sabina);
28 de specii de orhidee (Epipactis
helleborine, E. atrorubens,
Gymnadenia conopsea, Orchis mascula, Platanthera bifolia)
Fauna
Parcului National Buila- Vanturarita
Dintre
nevertebrate, se intalnesc: insecte (efemeroptere - Bactis sp., Rhithrogena sp., plecoptere - Isoperla sp., Chloroperla sp., Nemoura
sp., trichoptere -Rhycophila
sp., coleoptere - Carabus
violaceus, C. intricatus,
C. monilis, C. coriaceus, Abax parallelepipedus, Rosalia
alpina, Lucanus cervus,
lepidoptere - Vanessa io, V. atalanta, Lycaena dispar) si moluste (Helix pomatia, Cepaea sp.).
Vertebratele
sunt reprezentate de: Pesti - pastrav (Salmo trutta fario),
lipan (Thymallus thymallus),
moioaga (Barbus meridionalis),
zglavoc (Cottus gobio); Amfibieni – salamandra (Salamandra salamandra), triton (Triturus alpestris), buhaiul de balta cu
burta galbena (Bombina variegata),
broasca rosie de padure (Rana temporaria),
broasca raioasa bruna (Bufo bufo);
Reptile – gusterul (Lacerta viridis), soparla
de ziduri (Podarcis muralis), sarpele
de alun (Coronella austriaca),
vipera (Vipera berus); Pasari - fluturasul de stanca (Tichodroma muraria),
gaia rosie (Milvus milvus), serpar
(Circaetus gallicus), acvila tipatoare
mica (Aquila pomarina), vanturelul
de seara (Falco vespertinus),
caprimulgul (Caprimulgus europaeus),
presura de munte (Emberiza cia),
pietrar negru (Oenanthe pleschanka),
pietrar rasaritean (Oenanthe isabellina),
ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus),
ciocanitoare de stejar (Dendrocopus medius),
buha (Bubo bubo), codubatura (Motacilla alba), cocosul de munte (Tetrao urogallus); Mamifere: liliac mare cu potcoava
(Rhinolophus ferrumequinum),
liliac mic cu potcoava (R. hipposideros),
liliac comun (Myotis myotis),
liliac comun mic (M. blythi),
liliac de iaz (M. dasycneme),
liliac cu picioare lungi (M. capaccinii),
liliac caramiziu (M. emarginatus),
liliac carn (Barbastella barbastellus),
liliac cu aripi lungi (Miniopterus
schreibersi), urs (Ursus arctos),
ras (Lynx lynx), lup (Canis lupus), capra neagra (Rupicapra rupicapra), jder de padure (Martes martes), jder de piatra (Martes foina), bursuc (Meles meles), cerb (Cervus elaphus).
Obiective turistice
Dintre obiectivele turistice
naturale de interes, in parc pot fi vizitate: Cheile Bistritei; Cheile
Costesti; Cheile Cheia, (unele dintre cele mai inguste si salbatice sectoare de
chei din tara); Cheile Olanesti; Valea Otasaului; Pestera Liliecilor (Sfantul
Grigore Decapolitul) de la Bistrita; Pestera Ursilor din Cheile Bistritei;
Dolinele din Muntele Arnota; Poiana cu ghiocei bogati (Leucojum vernum) de la
Prislop; Arcada naturala Casa de Piatra de la Patrunsa; Rezervatia de tisa de
la Cheia; Poienile cu orhidee din Valea Cheia; Pesterile din Cheile Cheii: Pestera
cu Lac, Pestera Laleaua Verde; Pestera Arnautilor din Cheile Olanesti (Folea).
Obiective turistice
cultural-istorice in zona adiacenta Parcului National Buila-Vanturarita:
Muzeul Ceramicii – Horezu; Ateliere de ceramica – Horezu; Cula Greceanu – Maldaresti
- Sec. XVIII; Cula Duca (Sec. XIX) si Muzeul Memorial I. Gh. Duca – Maldaresti;
Manastirea Horezu (Sec. XVIII) - Satul Romani - Monument al patrimoniului
universal UNESCO; Schitul Sfantul Stefan - Sec. XVIII - Satul Romani; Schitul
Sfintii Apostoli - Sec. XVIII - Satul Romani; Muzeul de Arta Costesti; Exozitia
de arta populara – Barbatesti; Schitul Jgheaburi - Sec. XVIII – Stoenesti; Schitul
Iezer - Sec. XVII – Cheia; Manastirea Saracinesti - Sec.
XVIII – Cheia; Schitul Bradu - Sec. XVIII – Olanesti; Manastirea Frasinei -
Sec. XIX - Olanesti.
Cazare, cabane, refugii turistice, spaţii de campare
In parc exista
o singura cabana turistica, Cabana Cheia, aflata pe versantul nord-vestic al
crestei, la intrarea Raului Cheia.
In zona montana
se afla 4
refugii turistice amenajate unde se poate dormi in conditii de
bivuac: Curmatura Builei; Poiana Scarisoara; Piscul cu Brazi; La Troita.
Mai pot fi
folosite ca adaposturi
de vreme rea stanile (Arnota, Cacova, Piatra, Curmatura Builei,
Dosul Builei, Stevioara si Oale), cantoanele silvice (Intre Rauri, Prislop si
Codric) si observatoarele (Izvorul Larg si Cacova).
In parc există 8 locuri de
campare amenajate (container pt. colectarea deseurilor, vatra de
foc, masa cu banci, panou informativ): Valea Bistritei - la nord de Cheile
Bistritei; Prislop - langa cantonul silvic, la nord de Cheile Costesti; Poiana
Scarisoara; Poiana Patrunsa - la 200 m
vest de schit; Pahomie - la 100 m vest de schit; Valea Cheia - la sud de tunel;
Cabana Cheia - langa cabana; Valea Olanesti - la sud de Cheile Olanesti.
Posibilitati de cazare sunt la Cabana Redea (la 3 km de Schitul Iezer, pe malul Raului Cheia); Pensiunea Ralu & Ello (Satul Pietreni, Comuna Costesti); Pensiunea Draghici (Orasul Horezu): Pensiunea Nicoleta (Comuna Costesti).
18-03-2024 Eco / Bio
Fermierii romani si moldoveni au pornit intr-o calatorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania internationala Corteva Agriscience de cercetare si dezvoltare in domeniul agricol, care introduce in 2024 aceste inovatii revolutionare in ambele tari. Peste 500 de fermieri si distribuitori din Romania si Republica Moldova s-au alaturat expertilor Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care isi au originile di... Mai multe>>
12-02-2024 Energie regenerabila
Fonduri nerambursabile de peste 800 milioane euro pentru investitii in proiecte de energie verde vor fi disponibile pe piata in urmatoarele saptamani, unde companiile vor putea creste eficienta energetica a fabricilor sau noi unitati de producere a energiei regenerabile vor putea fi instalate pe tot teritoriul tarii, arata datele REI, grup de companii specializate in atragerea de fonduri europene si ajutoare de stat, aflat in topul celor mai mari firme de consultanta de profil din Romania. Mai multe>>
23-01-2024 Energie regenerabila
Intr-un context economico-politic tot mai instabil, romanii, atat persoane fizice, cat si persoane juridice, resimt costurile din ce in ce mai mari la energie si se indreapta spre sistemele fotovoltaice, ce le-ar putea reduce aceste costuri de pana la 6 ori. Astfel, 2024 va fi cel mai bun an pentru piata de sisteme fotovoltaice, cu o cerere in crestere, in special din partea romanilor din mediul rural, si cu un interes ridicat pentru finantari din partea IMM-urilor, arata previziunile Kilowat, u... Mai multe>>
09-01-2024 Energie regenerabila
UniCredit Bank Romania a finalizat cu succes o tranzactie de finantare pe proiect, in valoare totala de 39,3 milioane de euro cu Comcris Energy SRL, o subsidiara a companiei de productie din surse regenerabile, Enery, cu sediul la Viena. Pachetul de finantare sustine dezvoltarea, constructia si exploatarea centralei fotovoltaice Sarmasag de 51,4 MW DC, situata in judetul Salaj. Mai multe>>
13-12-2023 Energie regenerabila
Directia in care se indreapta biocombustibilii este neclara si exista dificultati la fiecare pas, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat astazi. Lipsa unei viziuni pe termen lung a afectat siguranta investitiilor, iar problemele legate de durabilitate, concurenta pentru biomasa si costurile ridicate actioneaza drept constrangeri in introducerea in utilizare a biocombustibililor. Mai multe>>
21-11-2023 Energie regenerabila
Sectorul de energie verde este unul dintre cele mai populare subiecte ale ultimilor ani, iar aceasta tendinta este de asteptat sa persiste avand in vedere intentia globala de tranzitie catre politica emisiilor zero. Cu toate acestea, piata nu a inregistrat un avans constant si sigur. Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar la XTB Romania, in ultimele luni, actiunile din domeniul energiei regenerabile au pierdut puternic teren, inregistrand o performanta semnificativ mai mica fata de companiile... Mai multe>>
21-11-2023 Protectia mediului
Start-up-urile romanesti 3D Printing Hub si Peelhy s-au calificat printre primele cinci solutii regionale ale competitiei pentru un viitor sustenabil, BASF Innovation Hub. Selectarea acestora in etapa regionala deschide posibilitatea de a participa la Marea finala pentru intreaga Europa Centrala si de Sud-Est. Start-up-ul Peelhy dezvolta un bio-sticker antimicrobian si biodegradabil pentru alimente proaspete si legume cu coaja comestibila, care scade nivelul acestora de contaminare. Mai multe>>
12-11-2023 Protectia mediului
Proiectul „BIOservicES - Crearea legaturilor intre biodiversitatea solului si serviciile si functiile ecosistemice in diferite utilizari ale solului: de la identificarea factorilor, presiunilor si rezilientei la schimbarile climatice pana la evaluarea economica a acestora”, condus de Universitatea Politehnica din Cartagena si coordonat de Raul Zornoza, profesor la aceeasi institutie, anunta debutul. Cu un buget de 7 milioane de euro obtinut prin programul Horizon Europe, proiectul va reuni 22 de... Mai multe>>
01-11-2023 Energie regenerabila
Poti instala o baterie solara in casa ta pentru a stoca energia produsa de panourile solare si pentru a o utiliza in timpul noptii sau in zilele innorate. Proprietarii de cladiri comerciale au posibilitatea sa foloseasca baterii solare pentru a economisi energie si a reduce costurile cu electricitatea. Astfel, bateriile pot fi amplasate pe acoperisuri, in parcari sau in spatii de depozitare. Agricultorii pot instala baterii solare pentru a alimenta pompe de apa, sisteme de irigatie si alte echip... Mai multe>>
20-10-2023 Protectia mediului
Schimbarile recente ale climei au motivat fermierii sa adopte practici sustenabile in scopul obtinerii unei productivitati pe termen lung. In 2023, fermierii romani persista in eforturile lor de a se alinia cu practici care sustin un sistem alimentar rezilient. Mai multe>>
12-10-2023 Protectia mediului
Esti agricultor si doresti sa imbunatatesti practicile de gestionare a terenului tau si sa contribui la un viitor mai sustenabil? Raspunsul este: cursul despre agricultura sustenabila si gestionarea terenului, finantat prin Programul Erasmus+. Condus de o echipa de experti in agricultura durabila, Cursul de agricultura sustenabila Agereco este conceput pentru a oferi agricultorilor cele mai recente tehnici si cele mai bune practici pentru gestionarea terenurilor, intr-un mod prietenos cu me... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>