UE lanseaza Saptamana verde, editia 2016 – Investitii dedicate unui viitor mai ecologic

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

30 Mai 2016

Editia din 2016 a Saptamanii verzi, cel mai mare eveniment anual dedicat dezbaterilor si discutiilor pe marginea politicilor europene in domeniul mediului, se va desfasura incepand de luni, 30 mai, pana vineri, 3 iunie. Editia din acest an va pune accentul pe tema „Investitiilor dedicate unui viitor mai ecologic”.

Karmenu Vella, comisar UE pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, a afirmat: “Saptamana verde ofera o oportunitate unica de a reuni oameni si organizatii care pot contribui la dezvoltarea durabila a Europei. Investitiile ecologice reprezinta tema principala din acest an. Trecerea la o economie circulara si cu emisii scazute de dioxid de carbon necesita o finantare solida. Europa dispune de resurse suficiente pentru a deschide calea acestei tranzitii. Fondurile noastre, printre care FEIS sau LIFE si Orizont 2020, orienteaza aceste investitii catre o crestere durabila.”

Pe parcursul saptamanii vor fi organizate in intreaga Europa dezbateri online, discutii pe Twitter si evenimente menite sa ilustreze aportul potential al investitiilor la crearea unui viitor mai ecologic in Europa. Zilnic, vor fi prezentate diverse aspecte ale temei, la evenimente participand o mare varietate de organizatii si parteneri interesati. Programul, care va cuprinde cateva puncte de atractie principale, este urmatorul:

Luni, 30 mai – Investitii pentru orase mai ecologice

Statele membre ale UE se vor intalni pe 30 mai pentru a semna Pactul de Amsterdam si pentru a stabili Agenda urbana a UE, aceasta din urma avand sa reuneasca guverne, municipalitati si parti interesate in vederea stimularii durabilitatii urbane.

Semnarea istorica a Pactului de la Amsterdam cu ocazia editiei din 2016 a Saptamanii verzi va plasa partile interesate de la nivel local in centrul politicii urbane. Totodata, vor creste investitiile in domeniile cheie ale Agendei urbane a UE, printre care economia circulara, exploatarea durabila a terenurilor si solutiile oferite de natura, adaptarea la schimbarile climatice, tranzitia energetica, calitatea aerului si mobilitatea urbana.

Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, a afirmat:

„Peste doua treimi din populatia UE locuieste in zonele urbane ale Europei, acestea generand aproximativ 80 % din consumul total de energie si pana la 85 % din PIB. Aceste zone concentreaza oameni, finante, comert si industrie, prezentand totodata cel mai ridicat potential de crestere durabila. Odata cu semnarea Pactului de la Amsterdam, Agenda urbana a UE poate orienta investitiile catre domenii cheie, in vederea crearii de locuri de munca si a transformarii oraselor in spatii mai adecvate pentru locuit.”

Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) va efectua investitii in solutii ecologice, acesta dispunand de o alocare de 15 miliarde de euro pentru dezvoltare urbana durabila pana in anul 2020. Volumul total al investitiilor directionate catre orase este mult mai ridicat, estimandu-se la 50 % din FEDR, aproximativ 80-90 miliarde de euro. Promovarea transportului durabil si a solutiilor inovatoare este, de asemenea, un domeniu cheie al programului Orizont 2020, care dispune de 6,3 miliarde de euro in acest sens.

O componenta importanta a Agendei urbane a UE va fi cea a energiei. In prezent, zonele urbane din Europa sunt responsabile de 80 % din consumul de energie, cea mai mare parte din aceasta provenind din combustibilii fosili. In vederea atingerii tintei obligatorii de reducere cu 30 % a consumului energetic al cladirilor pana in anul 2030, Agenda urbana a UE va contribui la progresul uniunii energetice prin implementarea de investitii in retele electrice, energie din surse regenerabile si eficienta energetica, in special in sectorul cladirilor. Aceasta va genera o scadere a costurilor pentru cetateni si intreprinderi si va conduce la crearea de locuri de munca in sectoarele ecologice.

Investitiile in orase mai ecologice presupun totodata investitii in bunastarea publica. Parcurile, acoperisurile verzi sau barierele de zgomot ecologice sunt exemple de masuri care, pe langa beneficiile pentru sanatate care decurg din imbunatatirea calitatii aerului, pot asigura spatii publice de recreere mai adecvate.

Ljubljana, capitala verde a Europei in anul 2016, a aratat care sunt posibilitatile de actiune, transformand centrul orasului in spatiu pietonal, creand zone verzi si stabilind un obiectiv de reducere la zero a deseurilor. Mollet del Vallès si orasul portughez Torres Vedras au castigat in acest an concursul „Frunza verde europeana”, in parte gratie strategiilor lor in materie de mobilitate.

Multe orase pot urma exemplul oferit de Ljubljana, Mollet del Vallès si Torres Vedras, cu conditia sa beneficieze de investitiile adecvate. Agenda urbana a UE va asigura un cadru accesibil tuturor partilor implicate, dedicat accelerarii tranzitiei spatiilor urbane catre un viitor mai curat, mai sanatos si mai viabil din punct de vedere economic.

Marti, 31 mai – Investitii in zonele rurale

Marti, 31 mai, cele mai bune proiecte care contribuie la mentinerea sanatatii si productivitatii zonelor rurale vor fi premiate pentru contributia lor deosebita la conservarea naturii.

Cu ocazia editiei din 2016 a Saptamanii verzi, vor fi anuntate cele mai bune proiecte LIFE-Natura in cadrul a doua categorii: Natura si biodiversitate si, respectiv, Mediu si informare. La The EGG in Bruxelles, Joanna Drake, director general adjunct al DG Mediu, va inmana premiile fericitilor castigatori.

Inainte de eveniment, Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, a afirmat:

„Premiile LIFE-Natura arata ca investitiile in natura sunt fructuoase. Fiecare finalist contribuie la protejarea mediului in regiunea in care locuieste, asigurand astfel locurile de munca de la nivel local si atragand totodata mii de turisti. Cu cat investim mai mult, cu atat rezultatele sunt mai notabile, reflectand integrarea mai durabila a mediului si a economiei”.

Beneficiile economice ale retelei Natura 2000, indiferent daca se refera la asigurarea de alimente, de apa curata, de soluri sanatoase sau de conditii climatice moderate, sunt in sine estimate a se ridica la 200-300 de miliarde de euro anual, in timp ce aproximativ 4,4 milioane de locuri de munca din UE depind direct de sanatatea ecosistemelor.

Sectoare precum cel forestier si agricol, care utilizeaza impreuna 80 % din suprafata de uscat a Europei, au nevoie de un mediu sanatos pentru a prospera. Fermele care inglobeaza biodiversitatea pot beneficia de avantaje ecologice, printre care soluri mai sanatoase, o polenizare mai eficienta si metode biologice de combatere a daunatorilor. Toate acestea reduc necesitatea pesticidelor, ierbicidelor si fertilizatorilor artificiali, precum si costurile aferente acestora. Totodata, s-a demonstrat ca prin sporirea biodiversitatii creste productivitatea la nivelul fermelor, ceea ce va contribui la asigurarea unei surse durabile si sigure de hrana pentru generatiile viitoare.

Investitiile in infrastructura ecologica sustin totodata capitalul natural, de exemplu prin atenuarea efectelor negative ale schimbarilor climatice, fiind mult mai eficiente decat solutiile tehnologice concepute de om. In perioada 1990-2010, Europa a inregistrat pierderi in valoare de 300 de miliarde de euro din cauza precipitatiilor si inundatiilor, insa pot fi evitate alte daune prin efectuarea de investitii in infrastructura ecologica cheie, cum ar fi in paduri care actioneaza ca absorbante de carbon sau in soluri mai sanatoase care retin apa.

Principala sursa de finantare a unui management durabil al resurselor naturale este Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), in timp ce fondurile structurale si de investitii europene (fondurile ESI) si Orizont 2020 contribuie la promovarea practicilor agricole durabile. Conservarea naturii este sprijinita prin proiecte Life-Natura finantate de UE, care au drept obiectiv mentinerea sanatatii si productivitatii zonelor rurale in urmatorii ani.

Miercuri, 1 iunie – Investitii cu realizari concrete

Miercuri, 1 iunie 2016, Jyrki Katainen, vicepresedinte al Comisiei Europene, va vorbi in cadrul Saptamanii verzi de la Bruxelles despre modul in care Fondul european pentru investitii strategice (FEIS) poate mobiliza fonduri pentru proiecte ecologice.

Investitiile sunt o componenta esentiala a tranzitiei cu succes la o economie circulara, cu emisii scazute de dioxid de carbon. La 1 iunie 2016, vicepresedintele Jyrki Katainen si principalele parti interesate vor dezbate modalitatile de imbunatatire a accesului la finantare al companiilor europene din sectoarele ecologice in vederea accelerarii acestei tranzitii.

Intr-o declaratie oferita inainte de eveniment, Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, a afirmat:

„Inregistram progrese in ceea ce priveste finantarea proiectelor ecologice, insa sunt necesare mai multe eforturi pentru a sustine proiectele promitatoare si pentru a reproduce exemplele pozitive la nivelul intregii Europe. Cultura de afaceri trebuie reorientata catre sustenabilitate, pornind de la cele mai mici IMM-uri si pana la administratorii de fonduri. In vederea realizarii acestei tranzitii trebuie sa oferim stimulente si sa trecem la un sistem financiar care sa tina seama de efectele asupra mediului in procesul decizional.”

In ultimele doua decenii, fondurile de investitii ecologice au reprezentat doar 2-3 % din investitiile globale. UE urmareste sa stimuleze investitiile ecologice prin finantarea unor solutii inovatoare prin intermediul FEIS, precum si al fondurilor structurale si de investitii europene (fondurile ESI) sau prin alte instrumente dedicate, cum ar fi Mecanismul de finantare a capitalului natural (MFCN) sau LIFE. Mobilizarea accesului la finantare pentru proiectele ecologice este doar o parte din ecuatie. Pietele financiare functioneaza sub nivelul optim si prezinta riscuri daca nu le sporim durabilitatea. Pentru a asigura cresterea pe termen lung si a facilita tranzitia la economia circulara, intregul sistem financiar trebuie sa evolueze si sa tina seama sistematic de efectele asupra mediului in toate deciziile de investitii.

Economia circulara este un sector cu adevarat promitator in sensul dezvoltarii unor noi surse de crestere si de locuri de munca durabile. Antreprenorii se pot specializa in reutilizarea si reciclarea anumitor produse, in timp ce marile companii pot incepe sa reutilizeze resursele pentru a reduce costurile, a identifica noi fluxuri de venituri si a-si imbunatati amprenta de mediu. Aceasta isi dovedeste deja valoarea.

La 1 iunie, un grup de directori executivi vor face o scurta declaratie de presa, alaturi de comisarul Vella, cu privire la angajamentul sectorului comertului cu amanuntul de a investi mai mult in economia circulara. Acestia fac parte din Forumul comerciantilor cu amanuntul, o platforma care cuprinde mai multe parti interesate si care a fost creata pentru a inlesni schimbul de cele mai bune practici in materie de durabilitate. Gratie unor astfel de actiuni, mai multe finantari din surse private vor fi mobilizate cu sprijin public, conferind in schimb bancilor mai multa incredere pentru finantarea proiectelor ecologice si, in cele din urma, facilitarea tranzitiei la o economie circulara si stimularea crearii de locuri de munca in Europa.

Joi, 2 iunie – Investitii in oceanele noastre

Pe 2 iunie, va fi explorat potentialul economiei albastre in cursul unei zile intregi de evenimente dedicate partilor interesate in cadrul editiei din 2016 a Saptamanii verzi.

Marile si oceanele Europei ofera o serie larga de beneficii pentru economia si bunastarea noastra. Economia albastra reprezinta 4 % din PIB-ul UE si peste cinci milioane de locuri de munca, iar activitatile maritime ofera in prezent un potential economic in temeni de pescuit durabil, turism de coasta si energie din surse regenerabile.

Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, a afirmat:

„Nu putem avea o economie sanatoasa fara oceane sanatoase. UE creeaza conditiile unei «cresteri albastre» durabile. Noi asiguram o baza de investitii pentru energie oceanica, biotehnologie si acvacultura durabila.

In ceea ce priveste deseurile marine, investim in modalitati de solutionare a acestei probleme incepand de la sursa – si anume, de pe uscat. Planul nostru de actiune privind economia circulara analizeaza posibilitatile de a dezvolta procese de productie care sa duca la o reutilizare sporita a materialelor plastice si la reducerea deseurilor de plastic”.

Printre exemplele de proiecte se numara:

Pescuit durabil: Lyme Bay Fisheries and Conservation Reserve se numara printre finalistii Premiilor Natura 2000, pescuitul fiind permis in zona atat timp cat nu dauneaza fundului marii sau conservarii naturii. Aceasta initiativa a generat deja ameliorari in materie de biodiversitate, precum si in ceea ce priveste conditiile socioeconomice ale pescarilor, crescand volumul capturilor si dimensiunea pestilor.

Turism durabil: Caiacul, escalada sau surfingul sunt doar cateva din multele activitati de aventura care atrag vizitatorii in frumoasa zona de coasta a Parcului National din Pembrokeshire. Pembrokeshire Coastal Forum le arata partilor interesate ca traiul lor depinde de o conservare corecta a speciilor din cadrul acestui sit Natura 2000. Un cod de conduita si o serie de bune practici dedicate minimizarii perturbarilor la nivelul bogatei varietati a faunei salbatice din zona contribuie la protejarea ecosistemelor si a economiei locale – de exemplu, sectorul excursiilor cu barca in salbaticie este estimat la 9,7 milioane de lire sterline.

Industrie maritima: Revigorarea productiei de sare in Slovenia, partial datorita LIFE, genereaza beneficii multiple pentru intreprinderi, comunitatea locala si natura. Cele 3 000 de tone de sare produse in fiecare an depind de practicile artizanale favorabile biodiversitatii in cadrul carora au fost implicati lucratori de pe plan local si care au generat 5 000 m2 de habitat protejat, care atrage anual peste 50 000 de vizitatori, fiecare achitand la intrare 6 euro.

Energie din surse regenerabile: Oceanele genereaza neincetat energie si, in sfarsit, detinem capacitatea de a fructifica aceasta sursa formidabila de energie. Centrul european pentru energie marina (EMEC) din Orkney, Scotia, dispune de 14 posturi de testare in larg conectate in retea si a instalat mai multi convertori de energie marina decat oricare alt sit de pe glob.

Investitiile in mentinerea sanatatii si productivitatii marilor si oceanelor genereaza multiple beneficii. Finantarea din FEPAM, FSE, FEDR, LIFE si Natura 2000 va crea in continuare oportunitati de afaceri pentru economia albastra, generand mai multe locuri de munca in sectoarele ecologice si o crestere durabila in Europa.

Vineri, 3 iunie – Investind in generatiile viitoare

In ultima zi a editiei din 2016 a Saptamanii verzi, comisarul UE Karmenu Vella va discuta despre implementarea Agendei 2030 in scopul indeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabila si despre modul in care aceasta va inscrie Europa pe calea catre o economie circulara si cu emisii scazute de dioxid de carbon.

Vineri, 3 iunie, editia din 2016 a Saptamanii verzi se va incheia cu un eveniment organizat in Viena si intitulat „Obiective de dezvoltare durabila pentru un viitor fara poluare: investind in generatiile viitoare”.

Karmenu Vella, comisar UE pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, a afirmat:

„Este timpul sa acordam mai multa atentie limitelor ecologice ale planetei si sa protejam capitalul natural vital, astfel incat avantajele pe termen scurt sa nu afecteze mostenirea pe care o lasam generatiilor viitoare. Voi discuta cu organizatiile europene de tineret despre modalitatile in care, prin colaborare, putem reusi sa indeplinim obiectivele de dezvoltare durabila. Impreuna putem pune bazele unui viitor mai ecologic si mai prosper.”

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila este un plan de actiune care stabileste o viziune asupra promovarii prosperitatii si protejarii in acelasi timp a planetei. In acest sens, atat guvernele, cat si sectorul financiar, intreprinderile si cetatenii detin un rol important.

Tinerii contribuie deja prin politica (Forumul European de Tineret) sau formare (SusCon – constructii durabile), in timp ce multi altii contribuie prin voluntariat si campanii in cadrul unor proiecte LIFE, printre care BulPlantNet, Surfriders, Plastic-s-kills. Totodata, tinerii pot directiona Europa catre o economie mai circulara, prin sprijinirea modalitatilor durabile de a produce si de a consuma bunuri.

Totusi, sunt necesare in prezent actiuni colective daca dorim sa construim un viitor durabil. Aceasta tranzitie va avea la baza investitii care integreaza oportunitati de natura economica si preocupari in materie de mediu. Finantarea din FEIS, fondurile ESI si Orizont 2020 vor sprijini antreprenorii si inovatorii ecologisti ai noii generatii. Mai mult, gratie acestei finantari, lucratorii tineri vor dobandi aptitudinile necesare in materie de mediu pentru a genera crestere economica si locuri de munca, iar intreprinderile vor lua in calcul impactul social si de mediu in cadrul practicilor lor investitionale.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila are capacitatea de a transforma in realitate ideea unui viitor mai ecologic. Schimbarea este la indemana noastra, trebuie doar sa ne asiguram ca sunt luate masurile necesare pentru integrarea durabilitatii in modul nostru de gandire.

Sistemul de inregistrare la evenimente este, in prezent, deschis. Faceti clic aici pentru a crea un cont sau pentru a va loga. Inregistrati-va prin intermediul linkului aferent fiecarei sesiuni din programul zilei. 

Editia din 2016 a Saptamanii verzi, cel mai mare eveniment anual dedicat dezbaterilor si discutiilor pe marginea politicilor europene in domeniul mediului, se va desfasura incepand de luni, 30 mai, pana vineri, 3 iunie. Evenimentul va pune accentul pe tema „Investitiilor dedicate unui viitor mai ecologic”. 

Evenimentele partenere se desfasoara in perioada mai-iunie.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >