Cultura de spanac

Spanacul se cultiva pentru productia de frunze, benefice pentru sanatate si care au o valoare alimentara ridicata.

Consumul de spanac cel putin de doua ori pe saptamana previne aparitia artritei, a bolilor cardiovasculare, astmului, eczemelor. Flavonoidele din spanac asigura buna functionare a creierului si au capacitatea de a incetini debutul tipic al batranetii si tulburarilor de memorie asociate acesteia. Consumul spanac verde reduce foarte mult riscul aparitiei mai multor tipuri de cancer. O cana de spanac contine dublul dozei zilnice recomandate de vitamina K, benefica pentru sanatatea oaselor. Spanacul este o sursa bogata de vitamina A, care ajuta la cresterea imunitatii.

De asemenea, spanacul este recomandat persoanelor ce sunt in tratament, sau care sufera de stari de oboseala sau epuizare. El ajuta la inmultirea celulelor pentru o secretie pancreatica mai corecta si mai sanatoasa, la intarirea vaselor de sange, a inimii si ochilor. Se cunoaste, in mare masura si actiunea sa depurativa, prin faptul ca, in mod singular ajuta la curatarea organismului de numeroasele toxine acumulate de-a lungul timpului.

Spanacul este interzis persoanelor suferinde de reumatism, guta, hepatatita sau pietre la rinichi din cauza acidului oxalic din compozitie care ajunge pana la 4,5% din substanta uscata. Acidul oxalic se gaseste mai mult in frunzele imbatranite si mai putin in frunzele tinere.

Spanacul (Spinacea oleracea) este originar din Asia Centrala (Iran, Caucaz) si s-a raspandit in secolul XII, in Spania iar mai apoi in tarile temperate din Europa. Azi se cultiva in tari indepartate, atat din soiuri si hibrizi destinati insamantarilor de toamna cat si celor de primavara.

In Romania sunt cultivate soiurile de spanac: Andrei, Premier, Romanesc, Select.

In anul 1965 in SUA s-a asimilat in productie utilizarea combinei de recoltat spanac. Pretabilitatea soiurilor la recoltarea mecanica depinde de unghiul de insertie al frunzelor in raport cu axul plantei, care este redus la 15-20 grade, lasand coletul descoperit in fata mecanismului de taiere a masinii de recoltat.

Amplasarea culturi de spanac: foarte bune premergatoare sunt mazarea, fasolea, cartofii si radacinoasele; bune premergatoare sunt ardeii si vinetele; corespunzatoare sunt ceapa si prazul; necurespunzatoare sunt culturile care au fost erbicidate cu erbicide neselective pentru spanac.

Sunt preferate terenurile plane cu expozitie sudica, irigabile, cu fertilitate ridicata, cu pH neutru.

Lucrarile solului sunt: desfiintarea culturii anterioare; se vor incorpora resturile vegetale cu discul; afanarea adanca (pentru cultura de spanac in ogor); nivelarea de exploatare cu nivelatorul si realizarea unei pante a terenului de 3%; imprasterea uniforma a ingrasamintelor pe toata suprafata; executarea araturi de baza toamna (pentru cultura de spanac in ogor); pregatirea terenului cu combinatorul; deschiderea rigolelor pentru modelat solul; Modelarea solului ;

Schema de samanat: distanta intre randuri 2 x 20 - 40 - 3 x 20 / 70; distanta pe rand 4-6 cm; densitate la hectar 450 mii plante;

Data semanatului: cultura in ogor 1.03-30.04; cultura dubla 1-30.06; cultura anticipata 10-20.09

Norma de samanta: 15-20 kg/ha la cultura in ogor; 20-25 la cultura dubla si anticipata. Samanta se trateaza cu 2-3 zile inainte de samanat cu Tiuram 4 grame/kg. Adancimea de semanat este de 2-3 cm.

Ingrasaminte: 40-50 tone/ha gunoi semidescompus (incorporat in sol); 80-100 kg/ha azot substanta activa (la pregatit teren); 60-90 kg/ha fosfor substanta activa (incorporat in sol); 100-150 kg/potasiu substanta activa (incorporat in sol)

Combaterea buruienilor se face prin prasile mecanice si manuale. Irigarea consta in 3 udari cu norma de 300 metri cubi de apa la hectar

Recoltatul se face cand rozeta are 5-6 frunze formate.