Cultura ciupercilor in gospodarie

Ciupercile au o valoare nutritivă deosebită prin conţinutul de proteine vegetale de 4-5%, hidraţi de carbon 6%; glucide 1-3%, lipide 0,5-1%, vitamine din complexe B, vitamine D, A, şi C.

Etapele producerii ciupercilor

In prima etapa se măcina compostul (amestec paie de grâu, orz, stiuleti de porumb).

În partea doua se tine compostul în apă la 80-90 grade C, după care materia le lasă la uscat până la 25 grade C.

În partea a treia se adaugă miceliu şi se ambalează în saci de plastic găuriţi. Saci se depozitează si în altă încăpere si după 18 zile capătă o culoare albă şi încep să răsară prin găuri.

Cultura ciupercilor în gospodărie

Ciuperci cultivate pe compost fermentat de gunoi de cal, gunoi de pasăre, gunoi de porc, paie, etc. Din acestă grupă fac parte ciuperca de strat albă, crem sau brună. Aceste ciperci se pot cultiva la temperaturi diferite dupa cum urmeaza:

· Se pot cultiva în regim de temperatura mai scăzută, în special toamna (12-16 grade C) ciupercile Psalliota bispora, Agaricus bisporus).

· Se poate cultiva vara în regim de temperaturi mai ridicate (22-26 grade C) ciupercile Psalliota edulis, Agaricus edulis).

· Buretele ciuciulete Coprinus comatus necesită temperaturi de 15-20 grade C.

Ciuperci cultivate pe material celulozic: paie, rumeguş, hârtie, ciocălăi de porumb, talaş, coaja de copaci etc. Din această grupă fac parte:

· Buretele roşiatec sau Pleurotus Florida care necesită pentru cultură temperaturi cuprinse între 15-25 grade C. Se cultivă vara şi toamna.

· Buretele vânat sau păstrăvul vânat Pleurotus ostreatus care se cultivă la temperaturi de 10-15 grade C primăvara şi toamna;

· Buretele cornet, Pleurotus cornucopiae care necesită aceleaşi condiţii ca şi Pleurotus florida;

· Ciuperca cu val sau Stropharia rubra rugosa si cre necesită pentru cultură 12-16 grade C. Se cultivă toamna (septembrie-noiembrie) sau primăvara (martie-mai).

Culturile de toamnă sau de primăvară se pot produce în pivniţe, subsoluri, depozite, grajduri, verande, balcoane, sere, solarii, umbrare, şoproane, din speciile de Pleurotus.

Însămânţatul trebuie făcut la 20-25 de grade, timp de trei săptămâni, iar după ce substratul este împânzit se transferă în spaţiul de cultură unde va suferi un şoc termic obligatoriu pentru bureţi.

PLEUROTUS OSTREATUS are pălăria violace, alb brun, cu aspect umed, strălucitor, lamele albe cu reflexe crem, pălăria este albă, regim termic 10-15 grade C.

PLEUROTUS FLORIDA are pălăria brună cu lamele de culoare albă, piciorul destul de lung, este de asemenea alb, înserat lateral, regim termic 20-25 grade C.

PLEUROTUS CORNUCOPIAE are pălăria în formă de cornet de culoare gălbui, crem, roşiatec, necesită pentru cultură un regim asemănător cu Pleurotus Florida.

BURETII cresc bine la o lumină difuză, fără ventilaţie mecanică.

O condiţie foarte importantă este ca după fiecare ciclu de cultură să se facă o dezinfecţie bună prin stropiri cu pesticide pentru a evita riscul mucegăirii în totalitate a substratului celulozic nutritiv.

Substratul este format din materiile prime (paie de grâu, coceni, rumeguş foioase, frunze stejar, coajă copaci) materii auxilare (boabe de orz, mălai materiale refolosibile din hârtie sau bumbac) sănătoase la care se adaugă amendamente (cretă furajeră, var stins).

Substratul se poate realiza:

· Varianta 1(ciocălăi porumb zdrobiţi 88-90%, boabe de orz 10-12%);

· Varianta 2 (coceni de porumb70%, paie grâu 25%, boabe orz 5%);

· Varianta 3 (rumeguş foioase 85%, deşeuri hârtie 10%, boabe orz 5%)

Materile prime şi auxiliare se amestecă bine, după care 3-4 zile se asigură umectarea în aşa fel încât prin strângere între degete să mustuiască uşor la baza degetelor. Urmează dezinfectarea termică obligatorie timp de 20-24 de ore, iar după răcire materialul trebuie să prezinte o umiditate de 70-75% cea ce înseamnă că la strângerea în mână, apa să mustească uşor la baza degetelor. La materialul dezinfectat şi răcit se adaugă 4-6% carbonat de calciu sau 3% var stins de consistenţa smântânii şi se va efectua omogenizarea cât mai uniformă a tuturor componentelor.

Însămânţarea se face prin amestecarea miceliului în proporţie de 3% (3 kg miceliu la 100kg substrat) în substratul nutritiv.

După această operaţie se face repartizarea amestecului în lădiţe tapetate cu folie (care se perforează), care apoi se tasează până la o grosime de 15-20 cm.

Miceliu se va procura cu doar câteva zile înainte de folosirea lui pentru a nu suferii degradări calitative.

Incubarea miceliului necesită temperaturi de 20-25 grade C ( maxima trebuie să fie de 28%) timp de aproximativ 15-20 de zile. Dacă temperatura este mai scăzută (11-15 grade C) împânzirea miceliului durează 40 –50 de zile iar producţia va fi mult diminuată.

Pentru accelerarea fructificării, după ce stratul celulozic este împânzit în totalitate se face scăderea bruscă atemperaturii cu 6-8 grade timp de 4-10 zile (şoc obligatoriu la Pleurotus ostreatus, P.cornocopiae) Fructificarea se va produce la 15-35 zile după însămânţare. P. florida nu necesită şoc termic pentru fructificare motiv pentru care se recomandă să fie cultivată în perioadele mai calde ale anului.

După ce substratul este împânzit în totalitate de miceliul ciupercii, brichetele se pot aşeza pentru fructificare fie orizontal fie vertical (ciupercile vor avea piciorul mult mai scurt). Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie cuprinsă între 80-90% şi se realizată prin stropiri uşoară a brichetelor şi spaţiilor de circulaţie de 2-3 ori/zi, folosind o pompă ce pulverizeaza 150-250 cm.cub apă/mp.

La P. florida aerisirea trebuie să fie mai puternică. Luminarea va fi 8-10 ore/zi ori cu becuri de 45W (la 2m unul de altul). În sere se văruiesc geamurile, iar în solarii şi balcoane se face umbrire uşoară pentru a evita uscarea şi încălzirea substratului. Recoltarea se va face în faza de maturitate comercială, când marginea pălăriei se derulează şi devine dreaptă.