CCE: Schema de plata de baza pentru fermieri prezinta o serie de limitari inerente

Detalii

Categorie: Stiri agricole

15 Martie 2018

Potrivit unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeana, schema de plata de baza pentru fermieri, introdusa in 2015 in cadrul reformei din 2013 a politicii agricole comune, prezinta o serie de limitari inerente. Concluzia Curtii a fost ca schema se afla pe calea cea buna pe plan operational, dar ca impactul sau asupra simplificarii, a directionarii ajutorului si a convergentei nivelurilor de ajutor este unul limitat.

De retinut, schema de plata de baza nu se aplica in cazul Romaniei, in tara noastra fiind implementata schema de plata unica pe suprafata. Schema de plata de baza este aplicata in Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franta, Croatia, Italia, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda, Suedia si Regatul Unit. Restul statelor membre, care au aderat la UE in 2004 sau in 2007, aplica o schema similara, dar tranzitorie, si anume schema de plata unica pe suprafata. 

Ca si schema care a precedat-o, schema de plata de baza urmareste sa ofere sprijin pentru venitul de baza al fermierilor si sa contribuie la productia viabila de produse alimentare in UE, fara sa influenteze deciziile luate in ceea ce priveste productia. Debursand anual plati in cuantum de aproximativ 18 miliarde de euro unui numar de circa patru milioane de fermieri, ea constituie sistemul de sprijin cel mai important pentru venitul fermierilor din UE.

Unul dintre principiile directoare ale reformei din 2013 a fost simplificarea. Or, potrivit auditorilor, Curtii, normele complexe referitoare la schema de plata de baza si la suprafetele eligibile prevedeau numeroase optiuni si exceptii. Uneori, regulile alese de statele membre sporeau complexitatea, antrenau cresterea sarcinii administrative pentru autoritatile nationale si permiteau unor fermieri sa realizeze profituri neasteptate.

Reforma a extins categoriile de teren pentru care se plateste sprijin, deoarece statele membre au adoptat diferite abordari pentru definirea unor termeni esentiali precum „teren agricol” si „activitate agricola”, cu scopul de a directiona mai bine sprijinul catre fermierii „activi”. Aceasta abordare putea insa crea si probleme semnificative de implementare. De asemenea, optiunile alese de statele membre au avut un impact semnificativ asupra gradului de redistribuire a sprijinului, iar fermierii au putut, in anumite cazuri, sa mentina niveluri deosebit de ridicate de sprijin care decurgeau din nivelurile anterioare ale subventiilor. Fiind o schema bazata in esenta pe suprafata mai degraba decat pe nivelul veniturilor, Curtea remarca faptul ca sprijinul din partea schemei de plata de baza tinde sa favorizeze exploatatiile de dimensiuni mai mari.

„Schema de plata de baza constituie o sursa importanta de venit pentru multi fermieri, dar prezinta o serie de limitari inerente”, a declarat domnul Joao Figueiredo, membrul Curtii responsabil de raport. „Ea nu tine cont de conditiile de piata, de utilizarea terenurilor agricole sau de circumstantele individuale ale exploatatiei si nu se bazeaza pe o analiza a situatiei globale a veniturilor fermierilor.”

Sistemele de control din statele membre vizitate au redus in mare masura riscul de erori de calcul si, in general, platile efectuate nu erau afectate de un nivel semnificativ de eroare. Cu toate acestea, in unele cazuri, valorile drepturilor erau inexacte, erau calculate doar cu titlu provizoriu sau erau bazate pe estimari. Comisia a furnizat statelor membre orientari detaliate, dar nu a fost intotdeauna in masura sa garanteze o aplicare consecventa a regulilor. In plus, Comisia nu dispunea de anumite informatii importante de monitorizare.

In ceea ce priveste actuala schema de plata de baza (in vigoare pana la sfarsitul anului 2020), Curtea formuleaza o serie de recomandari adresate Comisiei in ceea ce priveste alocarea si calculul drepturilor la plata in cadrul schemei de plata de baza, abordand aspecte precum controalele-cheie ale agentiilor de plati nationale, sistemele instituite de Comisie pentru difuzarea informatiilor in randul statelor membre si rolul organismelor de certificare nationale.

In ceea ce priveste perioada de dupa 2020, Curtea recomanda Comisiei sa analizeze factorii care au o influenta asupra veniturilor pentru toate grupurile de fermieri, nevoile lor in materie de sprijin pentru venit si valoarea bunurilor publice pe care le furnizeaza acestia. Comisia ar trebui sa coreleze, de la bun inceput, masurile propuse cu obiective operationale adecvate, precum si cu niveluri de referinta in raport cu care sa poata fi comparata performanta.

Curtea de Conturi Europeana

• < Anterior
• Următor >