Camera Agricola Judeteana Alba a organizat, joi, o intalnire a producatorilor agricoli si a cultivatorilor de sfecla de zahar din zona Lunca Mures. Avand in vedere ca este cultura cel mai bine subventionata prin fonduri europene si de stat, dupa cea de tutun, actiunea a avut drept scop impulsionarea agricultorilor sa investeasca in acest sens.
Gazda intalnirii a fost inginerul Ioan Rusu, presedintele asociatiei cultivatorilor de sfecla de zahar din judetul Alba. Acesta a amintit ca la nivel national suprafata agricola ocupata cu sfecla de zahar a scazut foarte mult, lipsa interesului agricultorilor pentru aceasta cultura fiind legat de faramitarea accentuata a terenului, slaba dotare cu masini agricole performante, nerespectarea tehnologiei, reducerea numarului fabricilor de zahar.
Inginerul Simona Gherasim de la Camera Agricola Judeteana Alba a prezentat detalii legate de importanta acestei culturi:
- Sfecla de zahar se foloseste pentru extractia de zahar, acesta fiind folosit in alimentatie. Din productia secundara se obtine furaj pentru animale crud sau insilozat. Taieteii de sfecla completati cu concentrate proteice se recomanda in furajarea animalelor adulte puse la ingrasat si a vacilor de lapte. Melasa se foloseste in furajarea animalelor in amestec cu fan si paie sau in industria produselor alcoolice. Zaharul si subprodusele din industrializarea sfeclei reprezinta materii prime pentru toata gama de produse zaharoase, drojdia de bere si cea furajera, bauturi alcoolice, diversi acizi, butanol, betanina, in industria cosmetica etc. Sfecla de zahar este buna planta premergatoare pentru numeroase culturi agricole, lasand terenul curat de buruieni si intr-o stare fizica buna.
- Cultura necesita un asolament rational si nivel ridicat de fertilizare, pesticide si masini complexe pentru a satisface cerintele unei tehnologii moderne. Legat de acest aspect, Ioan Rusu a prezentat tehnologia aplicata de el, precizand ca sfecla de zahar este o cultura grea, pretentioasa, care necesita terenuri foarte bine lucrate. In toamna s-a facut erbicidare totala, scarificare la 40 cm adancime, aratura, fertilizare cu ingrasaminte cu potasiu 250 kg/ha, primavara – fertilizare cu 300 – 350 k/ha ingrasaminte complexe. Semanatul s-a executat in perioada 13 -16 martie.
- Pentru a mentine cultura curata de buruieni, s-au facut mai multe erbicidari, intervenindu-se in fiecare parcela cu erbicide specifice in functie de buruienile prezente.
Rusu a subliniat in mod deosebit faptul ca sfecla de zahar este o cultura care presupune cheltuieli mari de productie. Pentru a acoperi costurile pe un hectar, este nevoie de 32 tone de sfecla de zahar, in conditiile in care digestia (continutul de zahar) este mare. In mod obisnuit, sfecla se preia la o digestie de 18 – 22%.
In bani, cheltuielile pe hectar se ridica la aproximativ 5.500 – 6.000 de lei inclusiv recoltatul.
Daca sunt conditii meteo propice si cultura de sfecla se mentine intr-o stare buna printr-o tehnologie corecta, la care se adauga subventia care ar putea ajunge la aproximativ 600 euro/ha, se obtine beneficiu.
Cultivatorii de sfecla de zahar incheie contracte cu fabrica de zahar. In cadrul intalnirii, s-a mentionat faptul ca anul trecut au fost probleme la predarea sfeclei, legate de scazamintele efectuate la cantitatea predata, care au fostprea mari.
O problema semnalata de catre producatorii agricoli prezenti a fost aceea legata de perioada de timp de la recoltare si pana la transportul si predarea sfeclei. Dupa recoltare, sfecla ramane si 2-3 saptamani in stiva si scade foarte mult in greutate.
Rusu a facut precizarea ca, pentru a evita aceasta situatie, in acest an recoltarea se va face in etape. O alta problema semnalata de catre cei prezenti a fost si faptul ca Fabrica de zahar nu mai deconteaza transportul care este destul de costisitor.
