De ce nu e performanta agricultura Romaniei?

Detalii

Categorie: Editorial

Catalin Simota, director adjunct la Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agricultura, considera ca, din punct de vedere economic, agricultura Romaniei nu este performanta. Nu din cauza omului, nici a degradarii solului, ci din cauza evolutiei climatice.

„Daca romanul din sudul tarii si-ar lucra pamantul asa cum o face olandezul sau belgianul, nu ar obtine mai mult de cinci tone la hectar. Olandezul produce 8 tone, cu aceleasi investitii, pentru ca nu are problema secetei. In plus, el obtine aceasta recolta constant, plus / minus 500 de kg pe an, in timp ce la noi recolta poate fi compromisa total din cauza secetei”, explica el.

Schimbarile climatice vor avantaja tarile la nord de Romania tocmai datorita cresterii temperaturilor. Cele mai avantajate sunt, in acest caz, Ucraina si Rusia, aceasta din urma transformandu-se in ultimii ani din importator in exportator de grane.

Sistemele de irigatii

In Occident, sistemele de irigatii au sursa de apa la inaltime, iar apa cade gravitational. In Romania esti nevoit sa o ridici, ceea ce e mai scump, explica Simota. In opinia sa, este o prostie sa investesti bani in sisteme de irigatii ca sa uzi grau si porumb. "Pe vremea lui Ceausescu era folosita armata, pentru ca era o munca imensa. Cand se iriga, in perioada aceea destul de scurta, mai mult de jumatate din energia tarii se ducea pe irigatii. Plateam cu totii”.

La Dabuleni, Simota vede o situatie speciala, pentru ca este una dintre putinele zone ale tarii unde irigatiile sunt rentabile. Din satelit se poate vedea o pata alba, de la solariile de pepeni, la fel cum se vede in sudul Spaniei, la Almeria, unde se produc jumatate din rosiile Europei. Datorita faptului ca e cea mai calda zona a tarii, producatorul de la Dabuleni iese cu pepenii pe piata mai devreme cu doua saptamani si vinde astfel la un pret mai mare. „Dar pentru asta trebuie apa. Si tocmai de aceea o sa vedeti ca acolo sistemele de irigatii sunt ingrijite. Au grija de statiile de pompare, le scot pompele in timpul iernii etc.”, subliniaza specialistul. Restul sistemului de irigatii Sadova – Corabia s-a redus tocmai pentru ca l-au dus prea departe, unde se cultiva grau si porumb si unde nu mai era rentabil, este de parere specialistul.

Taranul roman nu crede in kiwi

In privinta culturilor experimentale, care ar putea fi adaptate la noile conditii climatice din sudul tarii, Catalin Simota se arata destul de sceptic: „E greu să-l faci pe un taran de 60 de ani sa cultive kiwi. El nu stie ce e aia. In plus, am indoieli ca vom planta, ca bulgarii, portocali la sud, pentru ca inca mai avem iarna. E suficient sa ai o saptamana de ger ca sa-ti compromita o cultura specifica zonei calde. E riscant pentru culturile permanente, pentru ca toti banii investiti se pot duce pe apa sambetei”, arata Simota.

Un studiu europen recent arata ca sistemul agricol din nordul Europei se adapteaza foarte rapid la orice schimbare, in vreme ce cultura mediteraneana si balcanica opune o rezistenta foarte mare. „Atunci se pune intrebarea: cati ani trebuie sa mai pierzi cultivand grau. O treime din tara nu e cultivata, iar toata floarea politichiei romanesti plange pe umarul taranului roman. Dar eu vin si intreb... daca exportam produse agricole de pe terenurile acestea, se faceau oare cele 6 miliarde de euro pe care le trimit in tara romanii care lucreaza afara?”.

Solurile, prost gestionate

Potrivit mai multor studii realizate la nivel european, fenomenul de degradare a terenurilor arabile din Romania se va extinde semnificativ pana in anul 2040, in special in sudul Campiei Romane, in Banat, in Gorj, in Braila, Galati si in zonele de-a lungul Prutului. Riscul cel mai mare de desertificare va fi in Calarasi, Ialomita, Constanta, sudul tarii (Lunca Dunarii) si Moldova.

Degradarea solurilor provine in principal de la gestiunea proasta a terenurilor, arata Simota. Pentru a evita eroziunea, spre exemplu, pamantul nu ar trebui sa fie lucrat din deal in vale. Or majoritatea restituirilor de proprietati din Romania au fost facute din deal in vale. O solutie aproape de neimaginat ar fi ca satenii sa-si puna la comun pamantul pentru a lucra „pe curbele de nivel”.

Bulgarii, mai destepti

O alta problema este compactarea sau tasarea solului, din cauza echipamentelor grele folosite la lucrarea pamantului. In plus, romanii au obsesia aratului, metoda nepotrivita pentru solurile medii si usoare din sudul tarii, care au continut scazut de argila. „E un conservatorism care nu se regaseste si in Bulgaria. Cand se ara, pierzi apa din primul strat de sol (20 de cm), care se evapora. In Bulgaria, agricultorii discuiesc, in loc sa rastoarne brazda, asa ca pe acelasi sol au recolte mai bune”, explică Simota.

O rotatie corecta a culturilor ar proteja si solurile, si culturile. Spre exemplu, floarea soarelui nu se pune decat o data la cinci ani, deoarece apar probleme fitosanitare. Or, in special in judetele Calarasi si Ialomita, proprietarii nu tin seama de acest lucru si seamana floarea soarelui fara sa se gandeasca la faptul ca peste doi ani pe acel teren nu va mai creste nimic.

O alta modalitate importanta de protectie a solului sunt perdelele forestiere, pe care Romania a inceput sa le taie cu spor inca din anii 50. Problema lipsei de precipitatii ar putea fi rezolvata si prin amenajarea teritoriului, respectiv prin crearea unor „neomogenitati” (paduri si ape) care sa determine vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi si sa ploua. „Dar asta presupune o strategie la nivel national”, conchide Catalin Simota.

Autor Livia Cimpoieru

Sursa: www.evz.ro

• < Anterior
• Următor >