Un statut nedemn pentru cartoful romanesc

Detalii

Categorie: Editorial

Apreciata mai ales de straini, cea de-a XVII-a Conferinta Europeana a Asociatiilor de Cercetatori in domeniul Cartofului (EAPR) a avut loc de aceasta data la Brasov, semn al recunoasterii si aprecierii cultivatorilor acestei specii din Romania.

Gazda a fost, cum era firesc, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare a Cartofului, al carui director general, dr. ing. Sorin Claudiu Chiru, a detinut in perioada 2005-2008 functia de presedinte al Asociatiei Internationale.

De numele doamnei dr. ing. Luiza Mike se leaga multe dintre realizarile de exceptie ale Statiunii de Cercetare din Targu-Secuiesc. Ea este insa constienta ca acestea puteau dobandi o valoare mondiala, daca cercetatorii de aici ar fi avut parte de un tratament economic prietenos.

De mentionat faptul ca aceasta conferinta se incadreaza intre manifestarile organizate cu ocazia Anului Mondial al Cartofului programat de ONU. Hotararea organizarii conferintei la Brasov a fost luata in 2005 la Bilbao – Spania, avand in vedere ca Romania ocupa unul dintre primele locuri in Europa ca suprafata cultivata.

Printre cei 342 de participanti veniti din 42 de tari din Europa, America, Africa si Australia s-au numarat si oaspeti de seama ca Pamela Anderson, presedintele CIP (Centrul International al Cartofului din Peru, tara de origine a acestei culturi), Escart Elada, ambasadorul statului Peru la Bucuresti, dar si acad. dr. ing. Cristian Hera, presedintele ASAS.

La o astfel de manifestare s-ar fi cuvenit sa participe si conducerea MAPDR, care, pana la urma, a fost reprezentata de un functionar fara putere de decizie.

Parlamentul Romaniei a fost reprezentat prin deputatul Valeriu Tabara.

Cui folosesc aprecierile măgulitoare?

Din discutiile purtate cu oaspetii am retinut ca stiinta agricola romaneasca este cunoscuta si apreciata mai ales peste hotare. Astfel, Jari Valkanen, prof. univ. la Helsinki, care a fost ales la Brasov presedintele asociatiei pentru perioada 2008-20011, a tinut sa remarce ca pentru actuala conferinta si-a ales bine locatia, tinand seama si de perioada optima pentru dezvoltarea cartofului in Romania.

„Intre Finlanda si Romania, (spunea Valkanen), sunt multe similitudini in domeniul cartofului. Avem un sistem asemanator de producere a soiurilor si cred ca este bine sa se faca schimburi intre noi. In conditiile crizei mondiale de alimente, cartofului ii revine un rol esential.“

La randul sau, olandezul Anton Haverkort, secretarul asociatiei, si-a aratat admiratia pentru eforturile facute de cercetatorii romani, in conditiile in care acestia nu beneficiaza de subventii din partea statului. Asa cum sublinia acad. Cristian Hera: „cercetarea romaneasca este remarcabila, dar se afla în pragul colapsului. Nici nu mai are posibilitati de finantare, in conditiile in care 81 de mii ha de pe care se valorifica altadata productia au fost retrocedate. Cum sa mai tina Romania pasul in cercetare cu UE cand Franta, de exemplu, investeste anual 685 milioane de euro in cercetarea agricolă, iar Olanda, o tara mult mai mică, 58 milioane de euro numai pentru cartofi? Aceasta In conditiile in care, din 1998, statul roman nu a mai alocat niciun leu.“

Perspectiva nu este prea încurajatoare

Ceea ce s-a petrecut la Brasov a demonstrat ca stiinta agricola romaneasca merita mai multa atentie. In sectiunile conferintei au fost dezbatute 70 de lucrari. In plen s-au prezentat expuneri privind impactul Incalzirii globale asupra cartofului (Anton Haverkort), calitatile sale alimentare benefice sanatatii (Norbert Haase – Germania), industrializarea cartofului (Sorin Chiru si colaboratorii) etc.

S-a subliniat, printre altele, faptul ca suprafata cultivata in Europa va scadea pana la 50%, in conditiile dublarii productiei pe unitatea de suprafata. La noi, in schimb, suprafaţa se va reduce doar cu 5%. In acelasi timp se vor mari suprafetele cultivate in tarile mari ale Asiei.

Aceeasi solutie o vede si d-na Pamela Anderson pentru tarile sarace unde, odata cu cultivarea cartofului pe suprafete mai mari, a scazut procentul de imbolnaviri si subnutritie. La randul sau, prof. univ. Valeriu Tabara, care preda de trei decenii un curs despre cartof la USAMV Timisoara, vede in acesta „materia prima a viitorului“ care va ajuta la progresul economic al omenirii.

Cu o floare de cartof…

Dupa expunerile teoretice oaspetii au luat contact cu terenul. Pe unul din traseele vizitate s-au evidentiat realizarile unor producatori romani care obtin rezultate la nivelul fermierilor occidentali.

Unul dintre ei este ing. Ioan Bartha, managerul Societatii SOLFARM din Sfantu Gheorghe, care cultiva in fiecare an in jur de 400 hectare, cu preponderenta cartofi. „Mai toate arata excelent, (observa cercetatorul elvetian Ruedi Schvarzel), iar meritul este exclusiv al producatorului“.

Culturi frumoase de cartofi au fost admirate de vizitatori si la o ferma din Zabala, dar mai ales la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare a Cartofului Targu-Secuiesc.

Miron STEFANESCU

REVISTA LUMEA SATULUI

NR. 16, 16-31 AUGUST 2008

• < Anterior
• Următor >