Ciolos: 6000 de idei pentru reforma Politicii agricole comune

Detalii

Categorie: Editorial

Ca la orice cumpana intre ani, privesc inainte incarcat inca de impresiile anului ce tocmai a trecut. Pentru mine, 2011 va ramane anul pregatirilor pentru reforma Politicii agricole comune.

6000 de idei si propuneri exprimate in scris de cetateni, de agricultori, de organizatii neguvernamentale – un record pentru o astfel de dezbatere publica organizata de Comisia Europeana, zeci de vizite in statele membre UE si la ferme pentru a intelege particularitatile diverselor modele agricole, nenumarate intalniri cu membri ai Parlamentului European, ceasuri si ceasuri de documentare. Toate acestea se regasesc in proiectul de reforma a Politicii agricole comune, pus pe masa Parlamentului European si Consiliului de Ministri pe 12 octombrie 2011. Toate acestea stau la temelia unei viziuni noi, integratoare, asupra agriculturii europene, bazata pe realitatile unei Uniuni Europene cu 27 de state membre, cu o diversitate de agriculturi, de traditii agricole, cu diferente mari de dezvoltare a zonelor rurale.

Specificitati romanesti precum fermele mici, agricultura in zona de munte, cresterea performantei fermelor mari prin inovare si investitii, aspecte care tin de gradul diferit de dezvoltare a sectoarelor agricole, de nevoile de modernizare in mediul rural, sunt bine reflectate in propunerea de reforma. Un beneficiu major pentru Romania va fi si cresterea bugetului pentru subventiile UE acordate agricultorilor romani. In propunerea Comisiei Europene, comparativ cu perioada actuala, alocarea financiara a Romaniei pentru 2014-2020, creste cu peste 3 miliarde de euro. Este o baza de pornire in negocieri foarte buna, Romania fiind printre putinele state membre beneficiare de o crestere de buget.

La nivel european, agricultura este un sector economic prioritar, cu rol strategic. Sunt convins ca agricultura poate avea acest rol si in Romania. Este insa nevoie de o politica agricola clara, cu tinte precise, bazata pe o viziune integratoare a modelelor si structurilor de productie din tara. De exemplu, as vedea rostul unei strategii care sa incurajeze fermele mari romanesti sa investeasca in inovare, in modernizare, in cresterea durabila a capacitatii de productie si stocare, astfel incat sa-si intareasca pozitia pe pietele externe. E important ca acestea sa-si creasca performanta economica in mod structural, nu doar conjunctural. As vedea rostul unui sprijin specific pentru fermele mici, pentru a le indrepta catre nise de piata adaptate acestui tip de productie, pentru organizarea grupurilor de producatori care sa se ocupe de colectarea, procesarea si vanzarea produselor. Sunt sectoare precum agricultura ecologica sau produsele traditionale bine primite de piata si care ar merita o atentie sporita. As vedea rostul unei abordari sectoriale a restructurarii agriculturii, pornind de la specificul dominant al zonelor agricole romanesti. Un exemplu bun este cel al viticulturii: abordarea sectoriala a modernizarii procesului de vinificatie si apoi a reinnoirii plantatiilor de vie isi arata acum roadele. Aceeasi abordare ar fi foarte potrivita pentru sectorul pomicol, pentru legume, pentru productia de lapte, pentru carnea de porc si de vita.

Multe din ancorele pe care o politica agricola romaneasca se poate sprijini se gasesc deja in propunerea de reforma a politici agricole europene. E nevoie doar de identificarea clara a nevoilor, de conectarea realitatilor si resurselor nationale la oportunitatile europene si apoi de consecventa politica privind legislatia si bugetul. Asta face orice stat membru angrenat puternic in motoarele decizionale ale Uniunii Europene.

Daca 2011 a fost anul pregatirilor temeinice, 2012 va fi anul negocierilor de foc. Rezultatul acestor negocieri va depinde si de abilitatea statelor membre de a-si urmari interesele nationale, de a si le armoniza cu abordarea europeana si de a construi aliante pe punctele de interes comun.

Sper ca pana spre decembrie 2012, sa ajungem sa vedem inceputul sfarsitului negocierilor despre viitoarea PAC, astfel incat sa poata fi aplicata de la 1 ianuarie 2014. Sper ca Romania sa contribuie activ la definirea noii politici agricole comune, astfel incat sa poata beneficia de ea nu doar sectorul agricol ci si societatea romaneasca in ansamblul ei.

Dacian Ciolos, Comisar european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

• < Anterior
• Următor >