De ce a fost rau cand a fost majorata TVA si nu este bine cand ar urma sa fie micsorata? ...

Detalii

Categorie: Editorial

Decizia, indiferent cat de controversata, a Camerei Deputatilor de a reduce TVA de la 24% la 5% pentru alimentele de baza (paine, lapte, ulei vegetal, zahar) a fost taxata de unii analisti, o data pentru ca ar diminua veniturile bugetare si a doua oara pentru ca nu ar conduce la scaderea automata a preturilor. Care este explicatia?

Cand TVA a fost majorata, in vara, de la 19% la 24% acest lucru s-a vazut doua luni mai tarziu in preturi. Oamenii de afa­ceri au reactionat pe masura. Majorarea TVA va con­duce la cresterea preturilor, la inflatie, la somaj si evaziune fiscala, au sustinut ei, ceea ce de altfel se si intampla.

Un prim efect il va reprezenta cresterea cu minimum 5% a preturilor in industria alimentara, sustinea atunci Sorin Minea, presedintele patronatului din industria alimentara Romalimenta: "Toate preturile vor creste cu minimum 5%. Acum avem cea mai mare TVA din Europa la industria alimentara".

Presedintele patronatului Rompan, Aurel Popescu, afirma: "Aceasta crestere a TVA nu este un element de cost, ci o taxa adaugata, pe care nu o pot suporta producatorii, care oricum sunt la limita de cost".

Viorel Micula, proprietarul grupului de firme European Drinks, sustinea: "Toate taxele care cresc trebuie suportate de cineva. Cine altcineva sa le suporte, daca nu consumatorul final?".

Analistii economici au mers pe aceeasi linie. Acum, unii dintre acestia au pus sub semnul indoielii beneficiile reducerii TVA. Cum se explica?

Cresterea preturilor produselor alimentare in septembrie a dus inflatia anuala la 7,77%, un maximum al ultimilor doi ani, iar acest lucru a fost pus nu doar pe seama unui an agricol mai modest, ci si pe seama majorarii TVA. Insa si la bugetul de stat acest lucru s-a simtit.
Incasarile din TVA s-au ridicat in august, cea de-a doua luna in care s-a aplicat TVA de 24%, la 3,6 mld. lei (850 mil. euro), in crestere cu 9,4% fata de nivelul de 3,2 mld. lei din iulie. Fata de august 2009, cresterea a fost de 40%.

O diminuare a TVA la produsele de baza va conduce la o diminuare a veniturilor bugetare pentru ca administratia se va confrunta cu o crestere a cererilor de rambursare a TVA. ZF a calculat aceasta pierdere la 800-850 mil. euro anual, in vreme ce Guvernul estimeaza pierderile bugetare la aproximativ 460 mil. euro.

Insa, pana la urma, acest lucru nu este benefic pentru cumparator intrucat ar trebui sa conduca, teoretic, la scaderea preturilor alimentare si, pe cale de consecinta, la stimularea consumului care se va vedea in incasarile din TVA?

Majoritatea tarilor din UE practica o TVA redusa la alimente. Romania are TVA redusa la 9% la medicamente si carte si o TVA de 5% la locuintele cu preturi sub 380 mil. lei cumparate de la persoanele juridice.

"Nu este niciodata rau cand scad taxele in momentul in care serviciile publice functioneaza normal. Insa, la noi, lucrurile stau altfel si cel mai important impact va fi asupra deficitului bugetar. Acele scaderi la buget trebuie completate din alta parte. Este adevarat, chestiunea cu taxele diferentiate se practica peste tot in lume. Dar astfel de sisteme perturba echilibrul si duc la disfunctionalitati", sustine analistul economic Aurelian Dochia. El da exemplul anilor '90, cand statul controla preturile la alimente in vreme ce alte preturi erau liberalizate: "Taxele diferentiate conduc la un comportament deviant. In anii '90 oamenii cumparau paine si o dadeau la animale pentru ca era mai ieftina decat furajele care aveau preturile liberalizate. Nu spun ca se va ajunge chiar aici, pentru ca depinde in ce masura o scadere a TVA se va reflecta si in preturi. Foarte probabil unii vor prefera sa mentina preturile si sa-si rotunjeasca veniturile". Pe de alta parte, afirma analistul, Franta sau Germania practica o TVA redusa la alimente, dar aceasta piata reprezinta doar 10-12% din PIB, in vreme ce in Romania ea este cea mai importanta sursa de venit a bugetului: "Cand ponderea este mica, impactul este minor. Mai apoi, o diferentiere de taxare, daca va avea efecte pozitive asupra consumatorului, se va rasfrange si asupra producatorului pentru ca nu toate, ci doar unele industrii sunt avantajate. Pana la urma, depinde ce fel de politica vrei sa ai si ce industrii sa incurajezi. Vrei sa avantajezi agricultura? Agricultura a fost masiv subventionata, dar nu a progresat deloc. Sigur, in Parlament, s-a votat cu gandul la electorat care aplauda astfel de masuri, dar nimeni nu vede consecintele negative care sunt mai putin vizibile. Deficitul bugetar? Nu este treaba noastra!" Observatii similare au facut si economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, si economistul-sef al ING, Nicolaie Chidesciuc.

Oamenii din industria de profil: reducerea TVA, o gura de oxigen
Oamenii din industria de profil cred insa altceva. "Lipsa de reactie din industria alimentara e data de neincredere, pentru ca nimeni nu-si face calcule acum ca aceasta lege va intra in vigoare", spune Raul Ciurtin, presedintele producatorului de lactate Albalact, cel mai mare jucator cu capital romanesc din industria laptelui, estimata la un miliard de euro anual.
Ciurtin explica insa ca reducerea TVA-ului la alimentele de baza la 5% ar insemna o reinviere a consumului de alimente, ar ajuta puterea de cumparare "afectata grav" de climatul actual.
Mai mult, actionarul producatorului din Alba Iulia explica faptul ca preturile ar cobori in urma unei astfel de decizii, mai ales ca si in prezent majoritatea producatorilor apeleaza foarte des la promotii pentru a-si mentine cat de cat stabile volumele de vanzari. "Scaderea consumul i-a facut pe multi producatori sa-si creasca ritmul promotiilor."

Si Radu Timis, care detine alaturi de sotia sa afacerea CrisTim, cel mai mare producator local de mezeluri, spune ca reducerea TVA la alimentele de baza ar fi o "mica speranta data oamenilor" si considera ca nici statul nu va pierde atat de mult cum se anticipeaza din aceasta masura. "Ar putea scoate la lumina piata neagra, care se stie ca este peste 50% din exact pietele pe care se doreste aplicarea acestei taxe. In plus, sa ne uitam si cat este TVA-ul in celelalte state europene la alimentele de baza", afirma Timis.

Grigore Horoi, vicepresedintele Agricola International, una dintre cele mai importante companii din industria carnii de pasare, spune ca exista o presiune foarte mare pe industria alimentara pentru ca nu se mai primesc subventii; "Cand se primeau subventii, preturile la raft, care aveau TVA de 19%, erau cu 25% mai mici decat media europeana. Practic, subventia se ducea la raft. Acum a disparut subventia si producatorii au fost nevoiti sa tina cat mai redus pretul. Daca s-ar fi aprobat diminuarea TVA, ceea ce ar fi fost o adevarata minune, efectele s-ar fi vazut in disparitia evaziunii, in cresterea consumului". Horoi crede ca resursele atrase la buget ca urmare a cresterii con­sumului ar fi echivalat pierderile din diminuarea TVA: "De diferenta asta de TVA avea nevoie industria, ar fi fost ca o gura de aer. Preturile nu ar fi scazut, dar o parte din acest procentaj s-ar fi reflectat in men­tinerea preturilor. In conditiile actuale vor mai ramane doi-trei pro­ducatori. Mai putina productie inseamna automat preturi mai mari, iar asta se va vedea in piata incepand din prima jumatate a anului viitor.

AUTORI: IULIAN ANGHEL si CRISTINA STOIAN

Sursa: www.zf.ro/eveniment

• < Anterior
• Următor >