Bradul argintiu

Bradul argintiu (Abies alba) este un brad nativ din Europa, din Muntii Pirinei, la nord de Normadia, in est Muntii Alpi si Muntii Carpati, si pana in sudul Italiei si nordul Serbiei, unde s-a integrat alaturi de apropiatul brad bulgar.

.

 

Este un masiv conifer (verde tot timpul) crescand pana la 40-50m (rar 60m) inalţime cu un diametru al trunchiului de până la 1,5 m. Cel mai mare copac masurat a fost de 68 m inaltime si avea o grosime a trunchiului de 3,8 m. Se intalneste la altitudini de peste 500 m, pe munti unde precipitatiile depasesc 1000 mm.

Frunzele sale sunt ca acele aplatizate, 1,8-3 cm lungime şi 2mm latime cu 0,5 mm grosime, de un verde inchis deasupra şi cu 2 benzi lungi albe dedesubt. Conurile au o lungime intre 9-17 cm, cu aproximativ 150-200 de solzi, fiecare solz având 2 seminţe înaripate. Se dezintegrează când se maturizează spre a elibera seminţele.

Bradul argintiu este o componenta importanta a padurii de brazi argintii din zona calcaroasa Dinaric în vestul Peninsulei Balcanice. Este înrudit de aproape cu bradul bulgar (Abies borisiiregis) in continuare în sud in Peninsula Balcanica si cu bradul sicilian (A. nebrodensis), fiind diferit de acestia si alti brazi euro-mediteraneeni prin frunzisul rasfirat, cu frunzele împrastiate in toate directiile. Unii botanisti tratează bradul bulgaresc si bradul sicilian ca varietăţi ale bradului argintiu ca şi A. alba var. acutifolia şi respectiv A. alba var. nebrodensis.

Bradul argintiu este prima specie folosita ca pom de Craciun, dar a fost în mare parte inlocuit cu Bradul Nordmann (care are un frunzis mai dens, mai atractiv), molidul norvegian (mult mai ieftin de crescut) si alte specii. Lemnul este moale si alb, folosit pentru constructie generala si (producerea) manufacturarea hartiei.

Bradul (Abies alba) este cunoscut si pretuit de romani din vremuri imemoriabile. In cele mai multe dintre localitati este numit simplu "brad" sau "brad alb" în altele "brad nemes". Uneori este confundat cu molidul (Picea abies), numit si "molit", "molift", "molin" sau "brad rosu".

Deosebirile principale între brad si molid constau în culoarea scoartei (alburie la brad, rosietica la molid), în aspectul coroanei arborilor maturi (rotunjita la vârf si cu ramurile orizontale la brad, ascutita la vârf si cu ramurile lasate în jos la molid) si morfologia frunzelor (turtite dorso-ventral si cu doua dungi argintii pe dos la brad si patrumuchiate si verzi închis la molid). Cele doua specii se deosebesc si în ceea ce priveste conurile (femele), erecte (ridicate în sus) la brad si nutante (aplecate în jos) la molid. Exista si deosebiri ecologice: bradul este un arbore mai pretentios sub aspectul conditiilor de viata, preferând solurile relativ umede din stationare montane ceva mai calde (nu suporta îngheturile puternice), pe când molidul este indiferent sub aspect hidric, termic si edafic. Din aceste considerente bradul este cantonat, în general la altitudini de 800 - 1300 m, în timp ce molidul urca pâna la 1800 m.

Scoarta, bogata în tanin si rasina,  are utilizari mai ales în industria chimica si în sfera medicala. În scopuri terapeutice se folosesc si vârfurile tinere ale ramurilor si conurile verzi.

Ca arbore ornamental bradul este mai atragator decât molidul, totodata pastrându-si mai mult timp frunzisul (cetina) în spatii închise, ca arbore taiat sau ca verdeata.

Bradul trece din sfera culturii materiale în cea spirituala, devenind subiect al lirismului popularl. Bradul apartine fundamental culturii arhaice românesti. Numele sau este mostenit de la geto-daci. Pe ceramica geto-daca este reprezentat sub forma de ramurica de brad. El este zugravit pe peretii unor pesteri din Dobrogea si Carpati, pe vase de lut si amulete, pe figurine apartinând culturilor Hamangia, Boian, Gumelnita si Cucuteni.

Bradul a fost însotitorul sateanului român de-a lungul întregii sale vieti, prezent fiind în principalele rituri. Se întâlneste atât ca arbore de nastere (înfratirea copilului nascut cu un bradut), arbore de nunta (substituind mirele în prenunta sau "nunta mortului"), cat si ca arbore funerar (pus mai ales la capataiul tinerilor) si arbore de pomana (substituit printr-un pom fructifer).

Se regaseste si ca arbore de bun augur si profilactic, arbore fertilizator, arbore de judecata (bradul justitiar si cel de juramânt), ca stalp de armindeni, arbore purtator de icoane, monument stilimorf, respectiv coloana a cerului.

In ultimele decenii bradul a devenit centrul atentiei sarbatorilor de Craciun. Impodobit cu betele, lumanari, fructe, dulciuri, globuri etc. bradul este aproape nelipsit din casele (orasenilor, în primul rând).

Gatirea bradului este o forma moderna a unui rit precrestin apartinand cultului soarelui. Initial, la solstitiul de iarna, erau aprinse pe dealuri gramezi imense de crengi. Focurile acestea, aveau menirea, în credinta triburilor neolitice si chiar a anticilor, sa dea soarelui energia necesara pentru a putea apare din nou pe cer si a încalzi Pamantul. Cu timpul aceste focuri au început sa se faca nu afara ci în casa, pe vatra.

Pana în urma cu un secol taranii romani mai ardeau pe vatra "butucul Craciunului". O dovada a uzitarii acestor focuri rituale este si fixarea în 20 decembrie a zilei Sf. Ignat, nume ce deriva din termenul "ignis" care înseamna foc. Chiar numele sarbatorii, Craciun, vine din traco-daca, de la butucul ars pe vatra, în jurul caruia se veseleau cei ai casei. Acest butuc s-a numit chiar craciun (din care avem derivatul craci), prin asemanare cu albanezul "kërcuni" si macedoromânul "cartun".

Apoi arderea butucului (a arborelui) a fost substituita cu aprinderea lumanarilor în brad. In România obiceiul "pomului de Craciun" In aceasta varianta se pare ca a fost introdus de catre familia regala, fiind un import german. In ultimii ani a intervenit o alta inovatie, înlocuirea lumanarilor cu beculete electrice. Cu siguranta în urmatoarele decenii bradul va fi eliminat din acest obicei si din vechiul cult al soarelui vor ramâne doar luminitele multicolore. Credem aceasta deoarece populatiile de brad s-au redus foarte mult, specia fiind înscrisa în lista rosie a plantelor din România, ca planta vulnerabila. Renuntarea la împodobirea bradului ar salva de la pieire anual circa doua milioane de exemplare.

In concluzie bradul este o entitate vegetala a florei noastre montane, dar si un simbol ce apartine "ecologiei culturale carpatice". Prin ipostazele sub care se înfatiseaza în mitologia si ritualurile romanesti, bradul reprezinta un autentic document al istoriei si culturii poporului nostru

 

Noutati

UE aproba un ajutor de stat pentru proprietarii de paduri din Romania destinat compensarii restrictiilor de exploatare

10-08-2023 Silvicultura

UE aproba un ajutor de stat pentru proprietarii de paduri din Romania destinat compensarii restrictiilor de exploatare

Comisia Europeana a aprobat, in temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schema a Romaniei in valoare de 200 milioane EUR (998 milioane RON) care are ca scop sa compenseze proprietarii de paduri pentru lemnul netaiat din cauza cerintelor ecologice obligatorii. Aceasta schema urmareste sa stopeze si sa inverseze declinul biodiversitatii, sa amelioreze serviciile ecosistemice si sa conserve habitatele si peisajele. Mai multe>>

Sectorul Padure-Lemn: Potential verde pentru o industrie a viitorului

06-06-2023 Silvicultura

Sectorul Padure-Lemn: Potential verde pentru o industrie a viitorului

Adunarea Generala AIL – Prolemn si conferinta „Lemnul este genial” din 25 mai 2023 au prilejuit o dezbatere extrem de consistenta despre starea actuala a sectorului padure – industrii bazate pe lemn si potentialul enorm pe care principala resursa regenerabila a Romaniei il are pentru dezvoltare economica si sociala, concomitent cu protejarea mediului natural. Alaturi de membrii Asociatiei, au participat reprezentanti ai Guvernului Romaniei, ai Parlamentului si ai autoritatilor din domeniu, ai as... Mai multe>>

Padurea de Maine a lansat primul studiu in sisteme agroforestiere pentru elaborarea unui ghid de bune practici

18-05-2023 Silvicultura

Padurea de Maine a lansat primul studiu in sisteme agroforestiere pentru elaborarea unui ghid de bune practici

In primavara anului 2023 Fundatia Padurea de Maine a initiat prima cercetare de amploare privind sistemele agroforestiere derulata in Romania dupa 1990. Cercetarea include o parcela de teren de 1,3 hectare plantata in sistem agroforestier – peste 20 de specii de arbori si arbusti care vor interactiona cu culturi de cereale si legume. Scopul studiului este elaborarea unui ghid de bune practici pentru crearea si intretinerea sistemelor agroforestiere in Romania. Mai multe>>

Finantare de peste 88 mil. lei prin PNRR pentru producerea materialului forestier de reproducere

23-03-2023 Silvicultura

Finantare de peste 88 mil. lei prin PNRR pentru producerea materialului forestier de reproducere

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor a lansat astazi apelul necompetitiv de proiecte in cadrul Investitiei I.2. „Dezvoltarea de capacitati moderne de producere a materialului forestier de reproducere” pentru Subinvestitia I.2.B. „Acordarea de sprijin de minimis pentru dezvoltarea de capacitati moderne de producere a materialului forestier de reproducere”, -PNRR/2023/C2/S/I.2.B. Alocarea financiara totala acordata prin PNRR acestei investitii depaseste 88 milioane lei. Mai multe>>

15 martie, startul Lunii Plantarii arborilor

15-03-2023 Silvicultura

15 martie, startul Lunii Plantarii arborilor

Luna Plantarii Arborilor, marcata anual intre 15 martie si 15 aprilie, conform Codului Silvic, inseamna numeroase actiuni de impadurire, actiuni de popularizare si educatie forestiera. Astfel, la nivelul intregii tari, in campania de impaduriri de primavara, ce se suprapune Lunii Plantarii Arborilor, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva va planta circa 20 de milioane de puieti forestieri si va regenera 9.643 hectare fond forestier proprietatea publica a statului, in cursul campaniei de impadur... Mai multe>>

Utilizarea inteligenta a resursei de lemn poate dubla aportul economic al industriilor bazate pe lemn si cantitatea de energie regenerabila

02-10-2022 Silvicultura

Utilizarea inteligenta a resursei de lemn poate dubla aportul economic al industriilor bazate pe lemn si cantitatea de energie regenerabila

Prima zi a conferintei Smart Green Industry organizate de Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn si Camera de Comert si Industrie a Romaniei a adus laolalta reprezentanti ai Guvernului Romaniei, reprezentanti ai industriei de prelucrare a lemnului si a mobilei, organizatii non-guvernamentale si reprezentanti ai mediului universitar. Utilizarea inteligenta a resursei de lemn poate dubla aportul economic actual al industriilor bazate pe lemn, de 4,5% din PIB si cifra de afaceri de 9,86 mld. Euro,... Mai multe>>

La 26 de ani, antreprenorul Ionel Burtea realizeaza o cifra de afaceri de 6 milioane euro din vanzarea de fructe proaspete

17-09-2022 Fructe de padure

La 26 de ani, antreprenorul Ionel Burtea realizeaza o cifra de afaceri de 6 milioane euro din vanzarea de fructe proaspete

La 21 de ani, student la ASE, Ionel Burtea decide sa porneasca o afacere in agricultura. Cu un buget initial de 20.000 de euro, incepe sa cultive mure pe 1 ha de teren si isi implica familia in afacere – bunicul, parintii si sora. Decizia de a lansa afacerea cu fructe de padure a fost luata dupa o atenta cercetare a pietei, in care au fost identificate probleme de disponibilitate a fructelor romanesti in supermarketuri, precum si lipsa unei game de vinuri cu arome inedite si neconventionale. Mai multe>>

Parlamentul European voteaza un sprijin financiar mai mare pentru proprietarii de paduri

13-09-2022 Silvicultura

Parlamentul European voteaza un sprijin financiar mai mare pentru proprietarii de paduri

Raportul privind „Noua strategie forestiera pentru 2030” votat azi, de plenul Parlamentului European, aduce noutati pentru sectorul silvic. Europarlamentarul Carmen Avram, raportor din umbra S&D pe acest dosar, a cerut Comisiei Europene bani mai multi pentru padurile gestionate in regim public sau privat. Aceste subventii ar trebui sa vina in sprijinul proprietarilor ale caror paduri vor fi plasate sub regim de protectie sau stricta protectie, ca urmare a obiectivelor de mediu din Strategia ... Mai multe>>

S-a aprobat finantarea tututor tipurilor de perdele forestiere, inclusiv cele realizate de persoanele private

31-08-2022 Silvicultura

S-a aprobat finantarea tututor tipurilor de perdele forestiere, inclusiv cele realizate de persoanele private

Executivul a aprobat astazi, in Sedinta de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie. Ordonanta va conduce la cresterea suprafetelor acoperite cu vegetatie forestiera si aduce o modificare importanta prin care toti proprietarii romani de terenuri vor putea infiinta perdele forestiere de protectie, beneficiind inclusiv de finantare. Mai multe>>

Birdville - un scurtmetraj regizat de pasarile din Delta Dunarii

11-08-2022 Parcuri si rezervatii naturale

Birdville - un scurtmetraj regizat de pasarile din Delta Dunarii

OTP Bank Romania si Mastercard prezinta, in premiera, in cadrul celei de-a XIX-a editii a Festivalului International de Film Independent Anonimul, Birdville, un scurtmetraj regizat de pasarile din Delta Dunarii. Scurtmetrajul de tip documentar trateaza problema dezvoltarii nesustenabile a Deltei si isi propune sa devina un mecanism de constientizare si educare a privitorilor cu scopul de a genera actiuni pentru conservarea zonei. Mai multe>>

56 000 de hectare vor fi impadurite prin PNRR pana in 2026

20-07-2022 Silvicultura

56 000 de hectare vor fi impadurite prin PNRR pana in 2026

Ministrul Tánczos Barna a lansat, la 20 iulie, in consultare publica, ghidurile de finantare pentru impaduririle care urmeaza sa fie realizate prin Planul National de Redresare si Rezilienta, Componenta 2 – Paduri si biodiversitate, in valoare de 730 de milioane de euro. Mai multe>>