Credinte si traditii de Ajun si Craciun

MASA-AJUN

Ajunul se tine cu post pentru Maica Domnului, caci in acea zi a fost foarte suparata, i-a fost greu si n-a mancata nimic.

 

 

 

 

 

 

 

Se posteste toata ziua de ajun si doar seara se manca. Pentru masa aceasta se gatea cate putin din toate roadele pamantului, caci exista credinta ca daca gusti din fiecare, vor rodi peste an.

binecuvantare-ajunAjunul Craciunului bucovinean pastreaza ideea prepararii a douasprezece feluri de mâncare de post. Dintre acestea amintim: grau pisat si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si "sleita", precum si mâncare de peste. Traditia asezarii mesei in “casa cea mare” peste care se asterne cea mai frumoasa fata de masa (realizata manual), se pastreaza si astazi incantând turistii care asista la acest obicei. Sub fata de masa gazda pune fân, peste masa se petrece un fir de stramatura rosie, legat sub forma de cruce, iar pe colturile mesei se aseaza caciulii de usturoi. Mijlocul mesei îi este rezervat unui colac rotund iar in jurul sau se aseaza douasprezece farfurii în care se afla cele douasprezece feluri de mâncare. Cele douasprezece tipuri de mâncare nu sunt rezervate doar oamenilor, resturile ramase sunt puse în hrana animalelor.

Toate bucatele trebuie sa fie gata in ziua de Craciun pentru ca preotul sa le blagosloveasca si astfel sa fie rodnicie tot anul. Cand erau bucatele gata, se pune cate un pic din fiecare intr-o strachina cu care se inconjura de trei ori gospodaria ca sa fie belsug in casa. Apoi mancarea din acea strachina se dadea vitelor ca sa aiba spor la vitei si vitele.

Dintre mancarurile pregatite de Ajun nu lipseau cele de grau: burechita (sau „burechiuse”, niste bucatele patrate de aluat, lipite de niste urechiuse, deseori umplute cu ciuperci mai ales cu hribi), varzarile (placinte de post, umplute de asta data cu ceapa sau cu mac) si turtele.

Turtele, numite si „pelincelele Domnului” se faceau in felul urmator: aluatul se intindea in foi cat mai subtiri, care se taiau rotund, cu o farfurie; aceste se coceau pe vatra. Apoi se punea pe masa cate o foaie, se presara cu migdale pisate si zahar apoi se punea o alta foaie, iarasi se presara si asa mai departe pana se obtinea un teanc inaltut, care se taia in bucati potrivite.

Noaptea intre ajun si Craciun se privegheaza. In timpul priveghiului, pe masa se obisnuia sa se puna colecel cu cutitul infipt in el.

Masa se pune in ajun la ora 17 si trebuie sa ramana intinsa toata noaptea. Se face foc in in camin, iar „butucul Craciunului” arde toata noaptea.

In noaptea dinaintea Craciunului, fetele puneau cate putin din toate mancarurile din Ajun intr-o strachina pe care o lasau pe prisma sub fereastra. Din acea mancare gusta, in timpul noptii, ursitul fetei respective, iar tanara il putea sa-l zareasca pe fereastra.

Tot in aceasta noapte se mai facea masuratoarea paharutelor: se punea intr-o cana 9 paharute de apa, iar persoana care facea aceasta isi punea o dorinta. Aceasta urma sa se implineasca daca, a doua zi de dimineata, masurand din nou apa in aceleasi noua paharele se gasea vreun surplus.

Impotriva hotilor se facea astfel: inainte de masa de seara, din Ajun, gospodarul incuia toate cele din casa si prin acareturi, cu cheie ori lacat. Cat timp familia manca, toate acestea ramaneau incuiate, ca sa poarte ghinion rau-facatorilor.

A doua zi cand preotul intra in casa, trebuia neaparat sa sada; sub preot, pe scaun, se ascundeau graunte care apoi se dadeau gainilor, ca sa cloceasca.

Mai existau si alte obiceiuri pentru ziua de Craciun: de pilda, daca primul om care intra in casa era un barbat, acesta era primit cu mare bucurie, caci se credea ca este un semn al bunastarii de anul urmator.

De asemenea in aceasta zi nu se dadea nimic din casa imprumut; cine izbutea sa ia ceva cu imprumut avea noroc la crescutul albinelor. Se dadeau doar daruri colindatorilor.

Craciunul este o zi de mare praznic, in care se iese din post si pana la postul Pastilor (Paresimile), gastronomia romaneasca isi intra deplin in rol. Daca intre postul Craciunului si Paresimi este timp lung, se crede ca anul care urmeaza va fi unul bun, manos.

Alexander REINHARDT - Povetele Maicii Sofronia

 

Managementul lanturilor scurte alimentare: idei logistice inteligente pentru a conecta producatori si consumatori

Managementul lanturilor scurte alimentare: idei logistice inteligente pentru a conecta producatori si consumatori

Un grup de cinci fermieri din Belgia au gasit un mod inteligent de a realiza transportul produselor proaspete clientilor din regiune. In 2013 au gasit oamenii perfecti: Dorien Goris, si fratele ei Geert. Au lansat o companie de transport independent, numit Distrego pentru ai ajut... Mai multe>>

Biodiversitatea, peisajele si produsele traditionale transilvanene sunt acum online pe Google Cultural Institute

Biodiversitatea, peisajele si produsele traditionale transilvanene sunt acum online pe Google Cultural Institute

Fundatia ADEPT Transilvania se regaseste pe lista celor peste 1.000 de institutii culturale partenere ale Google Cultural Institute, din intreaga lume, alaturi de expozitii si colectii din muzee si arhive celebre. Fundatia ADEPT Transilvania, cu suportul Kama System, poate promov... Mai multe>>

Magiunul de prune Topoloveni recunoscut in Romania ca produs traditional, la 5 ani dupa recunoasterea europeana

Magiunul de prune Topoloveni recunoscut in Romania ca produs traditional, la 5 ani dupa recunoasterea europeana

Incepand cu data de 14 ianuarie 2016, MADR impreuna cu ANPC, la solicitarea Sonimpex Topoloveni si cu sustinerea APAR, au elaborat un document comun avand semnificatia initierii procesului de modificare legislativa pentru a se conferi o baza legala recunoasterii caracterului de p... Mai multe>>

Dezbaterea publica a programului de stimulare a afacerilor mici si mijlocii in mediul rural 2016

Dezbaterea publica a programului de stimulare a afacerilor mici si mijlocii in mediul rural 2016

Directia pentru IMM lanseaza in dezbatere publica proiectul programului national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in mediul rural 2016. Mai multe>>

Acordarea atestatelor de “produs traditional” de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in 2015

Acordarea atestatelor de “produs traditional” de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in 2015

Elaborarea Ordinului 724/2014 a avut drept scop diferentierea clara dintre un produs traditional si unul industrial. In acest sens, legislatia in vigoare defineste produsul traditional, restrictioneaza capacitatile de productie, fiind introduse prevederi referitoare la operatiuni... Mai multe>>

Tochitura de Ignat

Tochitura de Ignat

Reteta culinara traditionala de pomana porcului Mai multe>>

511 produse traditionale si 90 de retete consacrate au fost atestate pana in acest moment

511 produse traditionale si 90 de retete consacrate au fost atestate pana in acest moment

In cei doi ani de implementare a Ordinului 724/2013 privind atestarea produselor traditionale, au fost eliberate 511 atestate produse traditionale. In anul 2014 au fost atestate 309 produse traditionale, reprezentand 61% din totalul produselor atestate, iar in anul 2015 au fost a... Mai multe>>

Rural: Trei bucatarii moderne au fost infiintate pentru a sprijini angajarea si autoangajarea femeilor din mediul rural

Rural: Trei bucatarii moderne au fost infiintate pentru a sprijini angajarea si autoangajarea femeilor din mediul rural

442 de femei din zonele rurale ale regiunii Bucuresti-Ilfov sunt pregatite, de astazi, sa prepare conserve delicioase pentru consumul public in cadrul celor trei bucatarii comunitare infiintate de Asociatia React prin proiectul „Anotimpuri la borcan – regiunea Bucuresti-Ilfov”. Mai multe>>